Bucureștiul este un oraș în care nu trebuie să ai treabă cu mașina niciodată. Pierzi timp, nu ai niciodată locuri de parcare, faci tot felul de șmecherii și mici ilegalități ca să te descurci. Dar nici un transport în comun civilizat nu ai. Iar acum iarna, ca pieton, oricum riști să-ți rupi gâtul pe trotuare. Asta este însă o problemă mică

De fapt, toată zăpada asta de o vedeți în jurul vostru nu ar trebui să fie aici. Că se poate circula este bine, dar asta nu e tot. Munții de zăpadă lăsați pe margine trebuie să dispară. Este prostie, lene și incompetență să o lași să se topească în oraș. Din mai multe motive. Și am să vi le spun pe cele enumerate de primăria din Helsinki, orașul confruntat anual cu cantități uriașe de zăpadă, dar care face curat bec.

Așadar, de ce trebuie curățată zăpadă?

Pentru că oricând poate apărea o nouă ninsoare care are nevoie de spațiu.

Apa rezultată din topirea de peste zi îngheață pe străzi.

Apa care se duce în canalizări îngheață și blochează conductele de evacuare pe care le blochează și poate distruge. Astfel, apa va rămâne pe străzi și va îngheța peste tot.

Movilele de zăpadă blochează vizibilitate pentru mașini și pietoni și asta duce la accidente.

Accesul este blocat în mai multe zone.

Toată zăpada asta rămasă în oraș este murdară, conține praf, săruri de topire, particule din eșapamentul mașinilor. Asta va duce la poluarea aerului în oraș. Toată mizeria asta o s-o respirăm noi.

Zăpadă rămasă blochează locurile de parcare, iar cea înghețată este foarte greu de îndepărtat și foarte scump de transportat.

Măcar câteva lucruri pe care administrația din București ar fi trebuit să le știe. Ce avem acum este o spoială de treabă, o eliberare a drumului pentru mașini și un focar de mizerie.

Cum procedează la Helsinki? Primăria pune la dispoziția oamenilor toate informațiile de care au nevoie, în primul rând. Apoi, locuitorii de pe fiecare stradă sunt anunțați că la o anumită dată, între anumite ore, nu au voie cu mașina în zonă. Oamenii își mută mașinile, primăria vine cu utilaje și face curat acolo, apoi duce zăpada. Este o acțiune de combinată între munca Primăriei și contribuția civică a oamenilor. La blocul nostru ca și la ale voastre probabil, movilele de zăpadă sunt ca niște vestigii istorice.

Ce se poate face la noi? Și e făcut doar în mică măsură.

Am aflat și eu cu surprindere zilele astea că Apa Nova are nu mai puțin de 127 de zone de stocare a zăpezii. Ce înseamnă asta? Că există spații speciale, de mari dimensiuni legate la canalizare, unde zăpada poate fi luată și depusă și lăsată să se topească lent. Astfel e înlăturată de pe stradă și nu se mai topește aiurea.  

Mă întreb dacă aceste companii de salubritate pe care le plătim, duc zăpada în zonele astea pe care Apa Nova le pune la dispoziție gratuit? Bănuiesc că prea puțin, dacă mă uit la zăpada care zace peste tot.

Știu că un argument la băltirea asta este că zăpada oricum se poate topi lent și rețeaua va prelua fără probleme apa. Dar dacă la un moment dat vine o încălzire bruscă, poate prelua rețeaua tot ce avem la suprafață sau o să fim o mică Veneție și înjurăm pe toată lumea?

Nu e doar această chestiune. Apa care se topește de pe stradă este cumplit de murdară și în special cu o grămadă de substanțe chimice. Când vine o mare cantitate de apă din asta murdară, oamenii de la stațiile de epurare trebuie să facă eforturi mai mari de curățare, de unde rezultă un proces complicat și mai scump de livrare a apei curate la robinet.

Și ar mai fi ceva dacă zăpada nu este înlăturată și dacă nu pregătim momentele astea cu mult timp înainte de a se produce. În București sunt peste 2400 de kilometri de canalizare. O parte dintre acești kilometri sunt construiți în urmă cu mai bine de o sută de ani, după standarde și tehnologia de atunci.

Nici un oraș al lumii nu are capacitatea de a-și înlocui toată rețeaua de conducte, iar dacă ar face-o peste tot, lucrările ar bloca întreg orașul. În plus, fiecare kilometru de țeavă schimbată este plătit de noi. O parte din țevi au fost schimbate de Apa Nova, dar doar o parte. Doar că în ultimii doi ani, în nu mai puțin de 7 ocazii, au fost ploi cu debite istorice mai mari decât media ultimilor 50 de ani.  Așa că punem o rețea cu standarde vechi să preia apa încălzirii globale. Ceea ce este imposibil.

Ceea ce vă povestesc aici nu este un moft sau vreun atac la adresa cuiva. Orașele moderne, în anul 2017, nu sunt gestionate doar la nivel de supraviețuire. Nu eliberăm doar străzile să ne putem mișca puțin.

Ne gândim la toate problemele care pot apărea și la cât ne costă ele în viitor. Ne gândim lă sănătatea orașului, dar și a copiilor noștri. Și vrem și un pic de viziune Un oraș nu poate fi ținut mereu la limita de avarie. Problemele sale trebuie rezolvate cu cap și cu perspectivă. Și nu e vorba doar de administrație, e vorba și de noi. Fiecare trebuie să-i spună primarului ce are de făcut. Iar aici e foarte simplu: ia zăpada și du-o la canal, înainte să se ducă toată și deodată în apa pe care o bem.

Altfel, la final, vi-l las pe Richard Quest care se minuna la Helsinki de modul în care acționează o comunitate deșteaptă.