Nici jumătate dintre copiii de clasa a VIII-a nu au trecut de simularea evaluării naționale, de săptămâna trecută. Mai exact, vorbim de 44 la sută dintre ei. Au luat peste 5, doar 60 la sută dintre cei care au dat proba la română și doar 32 la sută dintre cei care au dat proba la matematică.

Ministrul Curaj a spus și el ceea ce se spune în astfel de situații: „Simulările evaluării naționale ne arată o imagine care nu poate să nu ne îngrijoreze. De aceea, cred că este extrem de importantă munca fiecărui profesor cu elevii săi de clasa a VIII-a, astfel încât acele planuri de remediu individualizate să fie cu adevărat un efort de învățare.” 

Cred că aș putea găsi o grămadă de circumstanțe atenuante la povestea asta: că e doar februarie, că e greu să motivezi copiii la un examen fără miză, că în fapt este doar un test care arată unde ești. În fapt, cred că niciuna dintre situații nu e corectă. Doar dacă vrei să-ți furi căciula.

Genul acesta de statistici apar în filmele americane, când, după o astfel de experiență, toată școala pune mâna și învață și la sfârșit trec toți. În anii trecuți, după așa catastrofă, rezolvarea era simplă: se dădeau subiecte mai ușoare. Nu poți să fii tu drama atâtor familii. Oamenii au făcut eforturi, au pompat ani buni, au pus mână de la mână și și-au adus copiii într-un punct în care nu poți să le ruinezi viitorul.

Anul acesta este an electoral. Dar guvernul nu este politic. Cioloș, Curaj și ceilalți nu participă la alegeri. Vor fi supuși însă unei presiuni din partea întregii clase politice. De la declarații până la intervențiile în subsol. Nu poți să strici o frumusețe de generație. Așa că se va cere să se dea ușor de la Evaluarea Națională până la Bacalaureat.

Până la urmă nici nu poți să-i mai cerți. Oricum drama e aproape gata. Ai o nouă generație de copii care pusă în fața unei lucrări anunțate nu poate să ia notă de trecere în majoritatea nu ei. Asta înseamnă că le lipsesc bazele cu totul. Că nu au repere, capacitatea de a se raporta la subiecte și un proces de învățământ care nu a pus cărămidă peste cărămidă.

Ce ai de făcut? Nimic deodată sau pe loc. Trebuie să te apuci de treabă cu o altă generație, Pentru cei de acum poți doar să faci un program rapid de pregătire a copiilor rămași în urmă. Să plătești suplimentar profesori să lucreze în plus cu ei. Să-i pui pe directori să fie responsabili. Să-i chemi să facă ore în plus sâmbăta sau duminica.

Dar primul pas pe care l-ai putea face este să te asiguri că examenul final va fi corect. Și că fiecare își va afla locul. Așa, cu siguranță vor învăța măcar un lucru: că trebuie să muncești.