Update: De când am scris acest articol, Rusia a atacat Ucraina. Restul rândurilor sunt perfect valabile.
La ora la care scriu, televiziunile arată o coloană de tancuri care merge spre Donețk. Mai la prânz, una mergea către Mariupol. S-ar putea să fie începutul unei invazii de proporții. Sau poate doar o mișcare care să securizeze estul Ucrainei și să-l implice într-un război care să nu permită aderarea acesteia la NATO.
Cred că sunt oameni mult mai bine pregătiți ca mine care să vă explice acțiunile lui Putin și dorințele sale. Sunt școli de gândire diferite. Una vine dinspre intelligence, alta din zona analiștilor politici. Teoriile lor diferă, dar pentru mine un lucru este foarte clar și o să încerc să-l prezint aici.
Obiectivele lui Putin
Nu știu unde se va opri Putin cu armele, dar îmi este clar unde vrea să ajungă influența lui. Planul președintelui Rusiei este să reocupe zona din estul Europei, în care Rusia a avut un cuvânt de spus. Și nu mă refer numai la comunism. Acela a fost apogeul. Dar, istoric, Rusia a putut să-și manevreze interesele în tot ce înseamnă Polonia, România, Bulgaria. Cehia, Slovacia și Ungaria au fost cuceriri de rit nou. În mintea lui Putin, toată această zonă trebuie recuperată. Dacă nu cu arma, măcar cu partide și puteri care să-i dea raportul și să joace cum vrea el.
Al doilea obiectiv este demantelarea Uniunii Europene, care, prin comparație la toate capitolele cu Rusia, devine un imperiu al binelui. Orice rus sănătos la cap se va uita de la România până în Spania ca la un model de succes. Oricum ai întoarce-o, în linii mari, viața indivizilor de rând este mai bună în acest spațiu. De la case, la internet, la liberă exprimare și până la circulație. Câtă vreme va exista acest model de comparație, tot ce înseamnă putere în Rusia va opera cu un handicap în fața propriilor cetățeni.
În fine, dar asta e de la sine înțeles, deformarea NATO e o miză. Câtă vreme Rusia pune în mijlocul oricărei discuții și argumentul militar, o forță comparabilă este de neînchipuit. Unitatea blocului vestic va fi o problemă. Putin nu ne poate doborî pe toți laolaltă, dar individual poate.
Ce înseamnă pentru noi
Dacă alegem să trăim în țara asta, la marginea „imperiului european” sau la marginea NATO, toată generația noastră va fi obligată să ducă această luptă împotriva lui Putin și a Rusiei. Și nu doar pentru un an sau doi. Ci toată viața. Și nu numai viața noastră, ci și a copiilor noștri. Obiectivul nostru național va fi opoziția la ceea ce vrea să aducă Rusia aici.
Mai multă Rusia înseamnă mai puțină democrația, mai puțină libertate, mai puțină libertate de exprimare și mai multă sărăcie. Rusia este un exportator de crimă, mafie și inegalitate supremă. Laolaltă cu un dispreț față de viața oamenilor obișnuiți.
Este foarte probabil ca în viețile noastre să nu lăsăm cea mai bună țară. Și nici cea mai mare bogăție. Dar cu siguranță, dacă vom avea o moștenire comună, atunci va fi această bătălie comună. Nu e mult, dar e vital. Rusia ne-a adus cel mai mare dezastru din istorie. Și el nu trebuie repetat.
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!
Istoria e plină de exemple ce demonstrează incapacitatea omului de a guverna cu succes pentru binele omului. Evenimentele ultimelor zile sunt dovada că omenirea este departe de a obține dezideratul pentru care a fost înființată ONU: pace și securitate mondială.
Acum un secol, milioane de tineri, purtaţi de un val de patriotism, au lăsat în urmă siguranţa căminului lor şi au mers la război. Un american, care a luptat ca voluntar, scria în 1914: „Aştept cu bucurie şi emoţie vremurile bune care vor veni”.Politicienii au promis că războiul va deschide calea spre o lume mai bună. Cancelarul german a declarat: „Luptăm pentru a beneficia de roadele muncii noastre pe timp de pace, pentru a ne bucura de moştenirea unui trecut glorios şi pentru a clădi un viitor sigur”. Preşedintele Woodrow Wilson a spus că războiul va face posibil ca „lumea să devină un loc mai sigur pentru democraţie”, declaraţie care, mai târziu, a devenit slogan. Iar britanicii au crezut că „acest război va pune capăt tuturor războaielor”. Dar s-au înşelat cu toţii.
Anii postbelici au fost marcaţi de foamete şi de probleme economice. În 1918, când ostilităţile au luat sfârşit, cea mai mare parte a locuitorilor Europei sufereau de foame. În 1923, moneda germană nu avea practic nicio valoare. Şase ani mai târziu, economia mondială s-a prăbuşit. În cele din urmă, în 1939 a izbucnit al Doilea Război Mondial, care a fost într-un fel o continuare a primului conflict global.
Care a fost adevărata cauză a acestei serii de catastrofe ? Dacă știm să o identificăm, am putea evita cel puțin la nivel personal tragedia guvernării umane.
Românii, ucrainienii, americanii, dar și rușii se pretind creștini. Oare cel despre care se predică în toate bisericile creștinătății – Isus Cristos a încurajat agresiunea față de cel care este agresiv ?
Mi-ar face plăcere să vă spun mai multe despre soluția la problemele omenirii care nu pot fi rezolvate de oameni.