tratament | Striblea.ro

Care-i treaba cu prostata? Un răspuns simplu

24 noiembrie 2023 Cătălin Striblea 0 comentarii

Marți seară, la meciul dintre România și Elveția, câțiva spectatori au avut o seară proastă. Mă rog, mai proastă decât spectatorii care s-au bucurat de meci și mai ales de rezultat. Dar cum ai putea să ai o seară proastă într-un astfel de moment? Cazul acestor spectatori este ceva mai special, un pic mai complicat și este menit să-i pună pe gânduri. Pe ei și pe noi.

Așadar, câteva zeci de spectatori au stat pe scaune de stadion modificate în mod voit Scaunele erau făcute în așa fel încât să le dea un disconfort în zona dorsală și pelviană. Este ca și cum ai sta pe un mic dâmb care vreme de două ore îți intră în șezut și te presează. Te face să te întorci de pe o parte pe alta, să cauți poziția potrivită și să te întrebi ce o fi în neregulă. Până la urmă te obișnuiești, te adaptezi, și uiți.

Dar poate ar fi bine să-ți pui o întrebare. De ce azi statul pe scaun a fost mai incomod? Mă deranjează ceva? E ceva în neregulă cu sănătatea mea? Nu neapărat, dar ar putea să fie. Acest disconfort din zona șezutului este de fapt unul dintre rarele semne ale cancerului de prostată. Da, prieteni, cancerul de prostată nu are semne decât când este prea târziu. Și până atunci, ar fi bine să ne înarmăm cu date, cunoștințe și idei care să ne păzească.

Așadar, să purtăm în public discuția aceea pe care noi, bărbații, o purtăm râzând pe la colțuri. Ce știm, așadar, în hlizeala noastră?

Știm că-s necazuri când e o problemă cu presiunea. De aici și urarea pe care ne-o facem în drum spre baie: “să ai presiune!”. Lipsa ei este un semn clar că ceva este în neregulă. Doar că nu e musai de la cancer. Mai sunt și alte cauze.

Mai știm că este tare neplăcut la celebrul tușeu. Ne povestim cu haz, după, despre experiența și glumele doctorului care face constatarea cu pricina. Momentul ni se pare ridicol, haios, dar când se aduce berea poate fi trecut la întâmplările nostime ale vieții. Acum e mai rar, de când sunt atât de multe aparate de imagistică. Dar sunt medici care te verifică musai așa.

Și dacă zâmbiți acum, hai să ne oprim un pic.

Pentru că, de fapt, noi și conaționalii noștri nu știm foarte multe despre prostată, darămite despre cancer. Un studiu efectuat recent pe un eșantion de 788 de bărbați români ne arată că deși 9 din 10 bărbați români declară că știu ce este prostata, doar 80% dintre ei știu sigur că femeile nu au prostată. Conform aceluiași studiu,74 % dintre bărbații români nu știu cum se stabilește diagnosticul cancerului de prostată.

E de ajuns? Stați să mai vedeți.

Aproximativ jumătate dintre respondenți știu cum arată prostata (42%) și care este

funcția principală a acesteia (51%). 75% dintre respondenți cunosc faptul că medicul urolog este cel care diagnostichează un posibil cancer de prostată.

Și cred că este și firesc așa. Pentru că, vă aduceți aminte, cancerul de prostată nu are multe simptome, iar cele care apar sunt ignorate cu succes. În plus, cancerul apare la o vârstă la care mulți ne însingurăm, ni se pare firesc să ne îmbolnăvim. Ce să mai aștepți la peste 60 de ani?

Dar dacă nu trebuie să fie musai așa?

Viața trebuie să fie bună în orice moment. De asta vă povestesc despre ceea ce și pentru mine a fost în mare o noutate, dar mai ales o necunoscută. Am auzit de existența unui test de sânge care poate identifica posibilitatea unei astfel de boli. Testul se numește PSA și este cea mai simplă verificare a apariției bolii. Tehnic, în analiza sângelui apar indicatori care ar putea să te pună pe gânduri. Este un produs care funcționează de 40 de ani în lumea medicală

De fapt, testul este cunoscut de mai puțin de o treime dintre bărbații din România. 73 la sută nu au auzit niciodată de testul PSA. Iar de făcut și l-au făcut doar 3 din 10. Asta nu este vina nimănui și nu este nicio dramă. Suntem în proces de învățare împreună. Dacă ai ajuns până aici citind acest articol, de acum vei ști: dacă vrei să afli care-i treaba cu prostata, poți solicita un astfel de test PSA când îți faci analizele anuale de sânge.

Cum funcționează testul PSA?

În modul cel mai banal cu putință. Când ți se ia sânge pentru alte investigații, o parte din el va fi pus într-o fiolă separată. După câteva zile, rezultatul îți va indica apariția sau nu a unor markeri. Dacă aceștia apar, poate este timpul să faci analize suplimentare și să începi să te gândești dacă nu cumva ai avut un disconfort în ultima vreme. Cel mai bine să faci toate acestea cu ajutorul unui urolog, adică doctorul care se ocupă de aparatul genital masculin. Da, fac precizarea asta pentru că nu toată lumea știe denumirea.

Testul este de găsit la cele mai multe laboratoare de analize, iar medicul urolog vă poate spune clar unde să mergeți. Da, vine însoțit de un cost suplimentar, accesibil însă, dar până la urmă plătești pentru sănătatea ta. Și atenție, nu depistează doar cancer, testul poate arăta și alte probleme ale prostatei. De asta zic, vorbește cu medicul de familie

Cât de precis este un astfel de test?

Este un indicator precis însoțit de alte informații. Nivelul proteinei respective variază în timp, dar ce este cert este că în cazul apariției cancerului, proteina respectivă crește cu viteză. Astfel, dacă între două teste mărirea e considerabilă este timpul să te gândești că ar fi ceva în neregulă. Dacă ai și disconfort sau lipsă de presiune, mergi la doctor! Nu toată lumea care face un test PSA are nevoie și de biopsie, însă de asta studiați și simptomele sau faceți teste consecutive. Mai ales că testul PSA identifică cancerul în cazul a 80 la sută dintre bărbați, deci rata de detecție este foarte mare.

Cel mai eficient este să privești această analiză ca una obișnuită. Așa cum faci analize pentru ficat, include și acest mic indicator pentru prostată. O faci tot pentru tine.

Și, da, dacă te simți precum spectatorii de la meciul cu Elveția – nu la scor mă refer – poate ar fi bine să iei în considerare acest test. În fine, zic eu, cel mai bine ca data viitoare când faci analize, cere și un PSA. O să fii mai bine pregătit. Și poate mai voios la următorul meci.

Acest articol a fost scris pentru campania de informare „Care-i treaba cu prostata?”, inițiată de Janssen România și susținută de FABC (Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer), Societatea Națională de Medicina Familiei, Asociația Română de Urologie, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România și Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală.

Ce se întâmplă dacă ești purtător asimptomatic al coronavirusului

1 mai 2020 Cătălin Striblea 1 comentariu

Acesta este un material medical de informare, apărut ca urmare a unor întrebări des puse în spațiul public, legate de cei care au coronavirus, dar nu dezvoltă boala. Materialul este realizat de medicul infecționist Bianca Borcoș, iar eu îi acord găzduire.

Purtătorul asimptomatic al infecției cu Covid-19 reprezintă acea persoană confirmată pozitiv în laborator, dar care nu dezvoltă niciun simptom al bolii. În general aceștia au fost descoperiți în cursul anchetelor epidemiologice efectuate în rândul contactilor apropiați ai unor persoane infectate și internate în spital (care prezentau simptome). În urma studiilor efectuate în China, pe grupuri mici de persoane, s-a descoperit că purtătorii asimptomatici reprezintă aproximativ 40-50% din cazuri (poate chiar mai mult) și sunt în general reprezentați de persoane tinere, fară probleme de sănătate preexistente și mai ales de copii. Deși purtător asimptomatic înseamnă absenta simptomelor, mulți au raportat totuși pierderea gustului și mirosului.

De ce unele persoane nu dezvoltă simptome? Răspunsul este strâns legat de sistemul imunitar. Sistemul imunitar al fiecărei persoane joacă un rol foarte important în infecția cu Covid 19. Așa cum se cunoaște deja, cazurile severe și critice apar la persoanele cu diverse comorbiditați (diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare, pacienți oncologici, dializați), așadar la persoane la care sistemul imunitar este deja afectat. Încă nu sunt efectuate suficiente studii în privința purtătorilor asimptomatici, fiind mai dificilă identificarea acestora odată ce nu prezintă simptome, dar se presupune că aceștia au un sistem imunitar integru, care are capacitatea de a „lupta” foarte bine cu boala, acesta fiind motivul pentru care nu dezvoltă simptome.

În medie virusul persistă în organism aproximativ 14 zile, de aceea se și impune izolarea pacienților pe durata de 14 zile. Totuși, un studiu recent efectuat în China pe pacienți vindecați de Covid 19 (cu două testări negative la interval de 24 ore), dar și pe persoane decedate după aproximativ 4-5 săptămâni de boală, demonstrează că virusul poate persista în organism până la 37 de zile.

În general virusul se transmite de la o persoană la alta prin intermediul secrețiilor respiratorii pe care o persoană bolnavă le răspândește atunci când strănută sau tușește. Așadar, în cazul unui pacient asimptomatic, șansele de răspândire a bolii ar trebui să fie mai scăzute, deoarece acesta nu prezintă nici tuse , nici strănut. Totuși, încă nu sunt studii suficente privind riscul de infecție al purtătorilor asimptomatici.

Din punct de vedere medical nu este necesară internarea unui pacient asimptomatic. Totuși, acesta trebuie monitorizat pe parcursul a 14 zile , sau până testul devine negativ, existând posibilitatea să dezvolte anumite simptome ușoare. Acesta este motivul ptr care in Romania sint internati toti pacientii pozitivi, inclusiv cei asimptomatici. In momentul in care spitalele de suprot vor fi umplute la 50% din capacitatea lor, purtatorii asimptomatici vor fi izolati la domiciliu sau in locuri special amenajate- acest lucru nu este inca reglementat.

Cât timp va sta în izolare un purtător asimptomatic?

Purtătorul asimptomatic se va izola la domiciliu timp de 14 zile, sau până când testul de laborator va fi negativ.

Informații oferite de Dr. Bianca Borcoș, medic infecționist clinica Intermedicas.

Ai și alte întrebări legate de infecția cu coronavirus? Suntem aici pentru tine.

Sună la 021 222 13 70 și un Concierge Doctor va sta de vorbă cu tine.

www.intermedicas.com

De ce tratamentul și vaccinul pentru COVID-19 sunt atât de îndepărate

16 martie 2020 Cătălin Striblea 1 comentariu

Lucrul de care se vorbește cel mai puțin în aceste zile este posibilitatea de a avea un tratament la coronavirus. Un tratament, un vaccin sau o soluție de răspuns la ce ni se întâmplă. De fapt, ceea ce-și doresc guvernele lumii este să întârzie cât se poate de mult îmbolnăvirea masivă a populației în așteptarea unei soluții.

De ce nu se vorbește mai mult de asta? Și de fapt există vreo veste bună pentru următoarea perioadă? Voi încerca să vă aduc câteva lucruri pe care să vă bazați.

Săptămâna trecută Rachel Maddow de la MSNBC l-a intervievat pe David Ho. Acesta este unul dintre cei mai importanți cerecetători ai lumii în domeniul medicamentelor retrovirale. Contribuția lui majoră este legată de dezvoltarea unor medicamente împotriva HIV. Este laureat al mai multor premii medicale excepționale și decorat de mai multe state ale lumii.

Ho care lucrează de urgență la un tratament împotriva virusului ne-a dat vești bune și vești proaste. Vestea bună este că intuiește un drum pentru un tratament eficient. Fără a intra în detalii, el țintește două enzime care determină înmulțirea virusului. Odată blocată măcar una dintre enzime, virusul este ca și mort. Veste foarte bună, potrivit lui Ho este că în această direcție există deja biblioteci de substanțe chimice care ar putea avea un efect.

Vestea proastă este că găsirea celei mai potrivite va dura luni de zile. Odată ce este găsită țintirea, optimizarea medicamentului va dura alte luni. Și, în fine, producția este estimată la late luni. Termen de realizare? Peste un an măcar, spune David Ho.

O veste cu adevărat bună este că una dintre cele mai mari companii din lume în domeniul medical, Roche, a primit autorizație de urgență de la FDA pentru un kit de testare a coronavirusului. Marii jucătorii de pe piață nu aveau până acum zona de testare autorizată de FDA. Roche are în acest moment 400 de mii de kituri de testare și poate produce până la 1,5 milioane pe lună.

Asta înseamnă că și alte state ar putea beneficia de acest test. Până astăzi erau doar șase companii care făceau acest lucru. În toată lumea. Una dintre ele era în Turcia. Elyf Akyuz este proprietara acestei companii și vorbește pentru publicația Vice. ”Suntem o companie mică, una care nu se poate compara cu giganții farmaceutici.” Compania face în jur de 30 de mii de teste pe săptămână. La jumătatea lunii decembrie, experiența le-a spus că se întâmplă ceva. La data respectivă nu aveau testul pentru nCov, dar l-au făcut repede după ce-au avut genomul. După aceea au mutat producția în aceasă zonă. Pot face astăzi, la actuala capacitate, în jur de 1,5 milioane de teste. Dar încearcă și mai mult. Deja au scurtat lanțul de producție de la două săptămâni la trei zile.

”În toate aceste săptămâni cu un ochi eram la linia de producție și cu celălalt la telefoanele pe care le primeam de la diverse guverne.” Unul pe care l-a reținut foarte clar este al premierului Poloniei care i-a spus că în virtutea bunelor relații pe care le-au avut de-a lungul anilor îi este datoare să-i trimită cu prioritate kituri. Rețineți, era jumătatea lui ianuarie când lumea pe aici nu se agita. După numeroase cereri, compania lui Elyf a îndreptat toată producția către acest test de coronavirus.

Ciudat este că mai toate speranțele specialiștilor se pun într-un medicament care s-a dovedit a fi un eșec în cazul Ebola. Remedesvir este gândit ca un anti-viral cu spectru larg și care a oprit multiplicarea unor virusuri în condiții de laborator atât la oameni cât și la animale. Doar că la oameni, în cazul Ebola, el nu a dat rezultatele așteptate. Cu toate acestea, potrivit OMS, ar putea funcționa în cazul COVID-19. De altfel, compania care-l produce a și expediat mai multe transporturi în China, chiar fără aprobarea agenției americane de specialitate. Rezultatele oficiale vor veni în aprilie.

De fapt, la această dată nu mai puțin de 40 de companii mai mari sau mai mici sunt înscrise în cursa pentru tratament sau vaccin. Marea problemă a acestora este legată de finalul aceste curse. Pentru că numai una sau două vor face un produs în care să-și recupereze banii. Iar investiția este de milioane de dolari. Iar rezultatele pot apărea prea târziu sau să nu fie cele mai bune sau să nu fie aprobate. Sau pur și simplu, o companie să stea mai bine pe distribuție, marketing, vânzări. Și mai e și factorul natural: ce faci cu medicamentul dacă e doar o treabă sezonieră? Dacă ajungi la final și boala nu mai e atât de răspândită? Dar dacă nu mai apare sezonul următor? E o afacere complicată și nu cu rezultate sigure.

Doar că de această dată potul este uriaș. Nu numai că banii pe care poți să-i faci sunt enormi, dar mai este și finanțarea guvernamentală. Guvernul Trump a pus un miliard de dolari pe masă pentru găsirea unui vaccin. Asta a generat și un scandal imens cu rezonanțe în Germania și America. Una dintre cele 50 de companii contactate de americani este CureVac din Germania. Autoritățile germane au aflat că administrația Trump a cerut exclusivitate pe rezultate. Lucrul acesta a fost interzis de germani, iar Trump a dat asigurări că lucrează pentru toată lumea. Principalul investitor al companiei spune că patentul unui posibil vaccin va fi dat tuturor, dar de aici lucrurile se complică. Pentru că nimeni nu știe când și în ce condiții.

Deocamdată aici suntem. Câteva zeci de companii și minți trălucite ale lumii știu un drum. Deasupra lor, corporații și guverne încearcă să tranșeze afacerea. Când vor bate palma, probabil că drumul spre o rezolvare va fi mai rapid.

Acest text are la bază relatări din NYT, Washington Post, Vice, NPR și MSNBC