teme | Striblea.ro

Vreau să știu și eu cât durează faza asta

31 ianuarie 2020 Cătălin Striblea 3 comentarii

-Vladimir!

Pauză. Trece un minut de liniște. Niciun semn

-Vladimir! Vla-di-mir!

Liniște. Nicio treabă. Episodul se repetă în următoarele 5-7 minute.

Ne punem la masă fără el. De undeva se aude un ”da” la o întrebare de acum câteva minute. Mai vine și un ”am treabă”. Evident că acum face temele pe care altfel nu le-ar face.

Apare după alte minute. Desculț, vivace, cu verbele la el.

-Ce presiune era?

-S-a răcit mâncarea.

-M-ai pus să fac teme.

-Dar acum era de mâncat

-Hotărăște-te!

Mâncarea e cu mult verde. Nu-i stârnește interesul. Mâncă în reluare jumătate de farfurie și pleacă. Vasele sunt pe masă. Îl strig să strângă. O face și dispare. Va reveni în bucătările în fiecare din orele următoare doar ca să cotrobăie prin frigider după lucruri care-i plac.

Cu ceva ore înainte, în mașină.

-Mi-a spus mama că nu ți-ai terminat temele.

-Nicio problemă. Nu am mare lucru

-Ba, ai! Am o listă.

-Ce listă ai?

-Cu temele tale. Mi-a dat-o mama.

-Așa, și? Nu am mare lucru.

-Cum nu? Iaca: ai la matematică, la română un test și la engleză și la școală și la institut.

-Aiurea. E foarte simplu. La algebră am terminat, la română fac imediat, la engleză nu e nicio șmecherie.

-Mie mi se pare enorm.

-Lasă-mă în pace că am un plan.

-Ce plan?

-Un plan cu care termin imediat. Am jumătate de zi la dispoziție.

Între timp, ne sună Alina să ne spună că rămânem un pic mai mult în oraș. Îi explic schimbarea.

-Îți dai seama că mi-ai ruinat planul.

-Nu e decât o amânare.

-Nu, e mai mult de atât. Nu mai pot face nimic.

Arta enervatului o stăpânește la maximum. Așa că ieri după-masă, înlemnesc la următorul telefon

-Da, bună ziua. Eu sunt.

-…

Deduc cumva că vorbește cu profesoara de matematică

-Vă rog frumos, da, vă ascult!

Vă rog frumos, wtf? Astea-s cuvinte noi.

-Da, am încercat și eu varianta asta. Sigur…Am lucrat suplimentar

Cine-i ăsta, frate?

-Da, știu. Tocmai de asta v-am scris.

-….

-Da, aveți dreptate.

Aici mă blochez. A avea altcineva dreptate este imposibil.

-Da. Vă mulțumesc frumos!

Vă mulțumesc. Wow. Ce copil frumos. Oare are ceva cu noi?

Sper că nu aveți teme zilele astea

30 noiembrie 2016 Cătălin Striblea 0 comentarii

N-am mai văzut o seară de marți fără teme de când eram mic, cum s-ar spune. M-am bucurat să-mi văd copilul făcând pur și simplu ce vrea el în casă, experimentând chiar noțiunea de joacă. Mi-a părut rău că nu am eu timp să stau cu el.

Lipsa asta de teme nu se datorează recentului Ordin de Ministru care stabilește noua durată a temelor la două ore. Cred că nici a avut timp să intre în toate școlile. E o coincidență cu mini-vacanța de 1 Decembrie. Dar m-am bucurat.

Mai mult

De ce arată școala ca acum o sută de ani, tată?

17 octombrie 2016 Cătălin Striblea 1 comentariu

Copilul meu are 10 ani. Și navighează cu măiestrie printre laptop, telefon și tabletă. Se simte bine în limba engleză, nu are nevoie de subtitrări. Internetul e o lume atât de mică pentru el. Are obiceiuri de consum, oameni de urmărit, idei de transmis.

Ieri m-a tras de mână să-mi arate musai un clip viral despre școală. Mi l-a rezumat: ”auzi, știi cum arată telefonul acum o sută de ani? Un cub cu un fir. Dar cum circulau oamenii acum o sută de ani? Cu căruțe. Știi ce este identic însă cu un lucru de acum o sută de ani? Felul în care arată o sală de clasă.”

Mai mult

Povestea zilei unui băiețel de zece ani

5 octombrie 2016 Cătălin Striblea 0 comentarii

”Hai, haide odată, ce-i cu tine? Trezește-te, nu mai sta așa. Dormi pe tine.” Puștiul ar mai dormi, dar este aproape tras din pat. Este șapte și jumătate și nu are încotro. Ziua își ia viteză. ”Hai, uite îți dau drumul la desene animate cinci minute” Ochii îi alunecă și după telefon, dar știe că e grav să pună mâna pe el de dimineață. ”Nu-i bai am timp.”

Dar tot se mai agață un pic de figurine și-i trage o bătălie imaginară. ”Tu încă nu te-ai spălat? Ce-i cu tine, mai repede, întârziem.” Cumva se pune ușor în mișcare. Reușește să-și aleagă două șosete, să treacă de inspecția tricoului alb de la uniformă și să coboare la masă. Nu reușește să bage în el decât o jumătate de sendviș. ” E atât de dimineață…” și visează la niște fulgi de ciocolată care curg peste cele două figurine care încă se bat în mintea lui.

Mai mult

Cum stați cu temele de vacanță?

30 august 2015 Vladimir Striblea 5 comentarii

Am observat că există două filosofii legate de temele de vacanță. Mulți prieteni ne-au spus că ar trebui să lăsam copilul în pace și, câtă vreme are vacanță, să nu-l batem la cap cu lucrări, teme, citit și altele din astea. Vladimir e chiar primul susținător al acestei teze.

Noi credem însă că vacanța de trei luni este inutil de uriașă. Că vine din alte vremuri și că până la începutul lui septembrie, copilul uită tot ce a învățat la școală. De asta zic c-ar fi bine să lucreze măcar o oră pe zi și să citească măcar 30 de pagini în fiecare zi din lectura obligatorie. Cam astea ar fi fost regulile. Și aici a intervenit tactica de lucru a lui Vladimir, care se dovedește pe alocuri mult mai inteligentă și aplicată decât a părinților. Mai mult

Voi ştiţi ce culoare are ” Legenda mănăstirii Putna”?

15 ianuarie 2015 Vladimir Striblea 2 comentarii

A venit rândul meu la teme. Verificare pe tema la lectură. Nimic complicat în capul meu, plin de surprize dacă e să-l urmărești pe Vladimir. Legenda o știți: Ștefan cel Mare trage cu arcul, despică un paltin în două și așa alege locul mănăstirii. La finalul lecturii, copiii au de completat, direct pe carte, diverse lucruri legate de povestire. Ce au înțeles, dacă la acțiune participă personaje reale, știți voi, lucruri de clasa a treia. Iar la un moment dat intervine întrebarea cheie. Pe care o vedeți la un loc cu răspunsul mai jos.

Mai mult