studiu

România, pe locul 28 în clasamentul fericirii. Ireal, nu?

A apărut clasamentul mondial al fericirii pentru anii 2019-2021. Și mi se pare extraordinar că putem vorbi de fericirea de a fi la mijloc. Căci România e la mijlocul țărilor cu apă caldă și, cumva, trebuie să apreciem asta.

Așa prost cum e la noi, clasamentul zice că suntem pe locul 28 mondial în lume. Din 170 de țări. Știu că sună ireal, dar eu cred mai demult că viața în România nu este chiar atât de rea pe cât ne plângem uneori.

Aici este o știre mai amănunțită.

Iată aici întregul raport despre care pot spune că ne fericește.

Clasamentul

Așadar, pe primele locuri se află țările nordice și aici nu este o surpriză. Finlanda este al cincilea an la rând cea mai fericită țară a lumii. Danemarca, Islanda, apoi Elveția, Luxemburg, Norvegia, evident. Poate când vorbim de Germania și Statele Unite, unde nimic nu are cum să fie rău, din perspectiva noastră.

Noi, pe 28, dar înaintea Spaniei și Italiei, deși dacă ne întrebi conaționalii de acolo, ”sigur e mai bine ca în România”. Iar la final, Afganistanul și țările africane, unde viața este amară, o bănuim.

Cum a fost făcut studiul

Sondajul ia în calcul și elemente obiective, dar și subiective. Primele se referă la produsul intern brut pe cap de locuitor, speranța de viață, sprijin social, libertate, generozitate și corupție. În privința elementelor subiective, sondajul folosește un set de întrebări privind emoțiile pozitive și negative ale persoanei care răspunde, în ziua cu pricina. Conceptul este mai complicat, dar la final rezultă acest clasament al țărilor, care ne pune între primii cei mai fericiți pământeni.

Ca idee, Rusia e pe 80, iar Ucraina pe 98.

De ce am scris treaba asta.

Râdeam deseori la radio, cu colegii, despre modul în care îți influențează viața locul de naștere. Și spuneam la un moment dat că, dacă ne nășteam la 1500 -2000 de kilometri mai la Vest, altfel se scria istoria noastră. Și ne opream dezamăgirea spunând că ar fi fost teribil să ne naștem cu 100 de kilometri mai la est. Și discuția asta se purta înainte de război.

Clasamentul acesta s-ar putea să nu reflecte o stare reală de fapt. Poate fericirea nu există sau poate este atât de diferită pentru fiecare om că nu are rost să o măsori. Dar un bine comun este posibil, cred.

Iar tabelul de mai sus și poziționarea noastră georgrafică ne arată că am făcut un progres enorm. Că ultimii 20-25 de ani ne-au împins în clubul națiilor cu succes. Sau că am făcut noi asta, deși nu ne dăm seama.

Ce ar trebui să știm este că avem ceva de apărat. Că o putem face comun sau individual. Chiar dacă, pentru noi, fericirea este doar o plecare. Astăzi știm ce înseamnă libertatea, generozitatea, lupta pentru dreptate și chiar un pic de bunăstare.

Uitați-vă în jur, vedeți cine are valori similare și cine își propune să le demoleze. E cât se poate de clar că noi avem pentru ce lupta.

Photo by Melissa from Pexels

Studiu. Majoritatea românilor resping orice fel de restricții, dar acceptă măștile

Dacă sunteți mirați de răspunsul societății românești la pandemie, datele pe care o să vi le prezint mai jos vă vor lămuri măcar în parte. Adică vor da o explicație despre lejeritatea cu care tratăm anumite chestiuni, dar și de ce măsuri mai dure vor fi întâmpinate cu proteste.

Studiul sociologic de mai jos este făcut de compania Mednet, care este profilată în studii de piață pentru piețe precum retailul, cea de medicamente, bunuri de consum, imobiliare, dar și finanțe. Studiul este făcut public în cadrul campaniei #româniadeschisă, pornită la inițiativa lui Cristian China Birta, de la Kooperativa 2.0.

Datele adunate cu ajutorul a 1100 de persoane, care au răspuns telefonic, arată că mai toate măsurile draconice impuse de alte state ar fi privite rău la noi. Mă refer aici la diverse interdicții de circulație, la reducerea programului magazinelor sau purtarea măștilor în diverse spații. Mai mult, majoritatea dintre noi cred că măsurile pe care le-am aplicat până acum sunt adecvate și c-au funcționat foarte bine. Nici perspectiva unui al patrulea val nu este văzută ca un lucru de speriat de publicul din România. Iată câteva date interesante.

Nu ne plac restricțiile și suntem mulțumiți

Românii se tem de un nou val, al patrulea, al pandemiei de Covid, dar cel mai tare pe scara de valori, îi deranjează faptul c-ar putea avea noi restricții. Deci nu neapărat posibilitatea bolii. Vedeți un pic graficul de mai jos.

Ne place că avem mască în magazin și că ne ia temperatura. Dar în niciun caz că magazinele au avut program limitat sau c-a fost interzisă circulația după anumite ore.

Nu vedem mersul la cumpărături drept o activitate riscantă, așa cum nu este nici vizita la prieteni. În schimb, este văzut ca riscant transportul în comun, dar și mersul la diverse evenimente în sală.

Foarte interesant este că jumătate dintre cei care au răspuns spun c-au fost afectați de programul redus al magazinelor. Fie c-au fost nevoiți să-și schimbe programul, fie că nu se mai încadrau în acest program.

Considerăm că în continuare ar trebui ca magazinele să-și mențină programul, dar și că trebuie mai bine aerisite, dar să și aibă sisteme de dezinfectare.

De departe, cea mai mare problemă pe care o vedem în față, este reintroducerea unor restricții. Asta deranjează mai mult decât existența pandemiei. Probabil că pandemia poate să nu te afecteze, dar restricțiile sunt valabile pentru toți.

Singura restricție pe care o acceptă mai bine de jumătate din populație este purtarea măștii în magazine. Altfel, de la distanțare socială, la program redus, totul este respins. Poate de asta statul se codește să mai ia vreo măsură.

Iar dacă faci o evaluare a activităților de risc, există doar una singură despre care credem că este posibil periculoasă: mersul cu transportul în comun. Altfel, de la restaurante, la avioane și cumpărături, România crede că nu se confruntă cu activități periculoase.

Interesant este, însă, că întrebați fiind de efectul unor restricții, noi nu am perceput că s-a schimbat ceva n viața noastră. De exemplu, dacă programul magazinului a fost mai scurt, a fost mai aglomerat? Două treimi dintre noi consideră că nu. Ba nici nu ne-a fost afectată relația cu magazinul

Ce măsuri restrictive ai accepta? Cum ai proceda?

Desigur, un guvern responsabil s-ar ține de aplicarea unor astfel de măsuri. Dar, în România, politicienii nu iau măsuri nepopulare. Nu-și asumă niciun risc. Politica este văzută ca arta de a împărți banii, nu de a guverna și de a lua măsurile necesare. Așa mare este teamă de reacții negative că nimeni nu-și asumă o decizie care ar putea face bine, dar este neplăcută. Asta nu se aplică doar la pandemie.

Și acum, la final, puneți-vă în locul celor care conduc România. După aceste date, dacă ați fi nevoiți., ce măsuri ați introduce? Sau ați mai pune restricții? Chiar sunt curios.

Acest articol face parte din inițiativa #româniadeschisă care își propune să pună în dezbatere publică temele importante ale societății, cuprinzând diverse puncte de vedere. Încurajez toate comentariile politicoase și argumentate.

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!