Radu Naum: „România e ca o coloană foarte lungă, cu multă lume rămasă în urmă.”
E bine să trăiești un meci cu Radu Naum în fața televizorului. De câte ori am avut ocazia, am reușit să găsesc o nouă dimensiune a sportului. Radu nu vorbește în cronicile sale despre sport doar ca înfruntare a trupurilor și a minții. Le găsește întotdeauna dimensiunea civilizației, cea socială sau cea istorică.
I-am spus odată că un meci cu el e ca un drum cu Turul Franței, dacă mai țineți minte momentul în care el și cu Radu Banciu au început să facă acele călătorii enciclopedice în munții și pe câmpiile Franței. Azi e un pic mai rezervat. „Am spus și multe prostii atunci.” Or fi fost, dar călătoria rămâne și asta mi se pare fascinant 10 ani mai târziu.
Am vrut să vorbesc cu el despre țara în care trăiește fizic. Mintea lui Radu Naum cutreieră multe ale părți ale civilizației. Cum e România de azi, l-am întrebat. Dar cea în care o să trăiască la pensie. A respins cuvântul pensie pentru că el nu o așteaptă ca o perioadă de odihnă a vieții. Dar speră ca România să mai fie.
Din răspunsurile lui Radu Naum
- România e ca un arhipelag. O mulțime de insule neunite
- Unii dintre concetățenii noștri se poartă ca niște apatrizi
- E greu să-i faci unui loc „al tău” ceea ce-i facem noi
- România e ca o coloană foarte lungă, cu foarte multă lume rămasă în urmă
- Suntem ca într-un război. România pârâie din toate încheieturile
- Încerc să găsesc o lumină în ochii celor de pe afișe electorale. Mă străduiesc
- Dorința mea ar fi ca oamenii să se întoarcă
- Sau să se întoarcă cu anumite valori
Precizare: varianta video este mai lungă și mai complexă decât podcastul.
