Patru luni de SGR: Semnele bune, problemele și o mirare: nu vă vreți banii înapoi?
De anul acesta avem un nou obicei în familie. Deși sunt dintre cei care pun apa în termos sau sticle când pleacă de acasă, încă avem mult plastic pe care trebuie să-l trimitem la reciclare. La noi în sat, ani buni am lăsat plasticul la poartă, pentru că joia vine o mașină de la primărie care-l ia. De cele mai multe ori nu mai avea ce lua, pentru că dispărea peste noapte.
Acum procedăm așa. Plasticul mic merge la RetuRO, plasticul mare merge la sac, la mașina primăriei. O vă povestesc din experiența noastră. Apoi vă dau câteva date de la RetuRO ca să înțelegeți unde suntem.
Cum a funcționat RetuRO pentru mine
Noi am dus pet-uri mici, cu capacitate de până în 3 litri, exclusiv plastic, la supermarketurile din sat. Toate cele pe care le-am vizitat au instalat RVM.
Nu toate recipientele sunt eligibile SGR. Urmăriți semnul de pe ambalaje! Sunt diverse ambalaje de băuturi care, probabil, sunt făcute cu multe luni înainte, dar încep să întâlnesc din ce în ce mai des recipiente marcate. Important. Vedeți și ce formă au ambalajele alea că sunt sticle care pot bloca presa. Mi-a plăcut că o rețea de magazine a pus poze cu ce poți să pui sau nu în aparat.
De obicei, punem plasticul marcat în portbagaj la mașină și îl predăm la supermarket când avem treabă acolo. Nu am mers special pentru asta. În câteva rânduri, am evitat predarea pentru că era coadă de câte 3-4 oameni. Ce m-a bucurat este că am văzut mulți copii. Pentru că primesc un ban de buzunar, dar și învață ceva.
Într-una dintre seri, coșurile aparatului erau pline și nu mai primeau pet-uri. Drept urmare, lumea lăsase sticlele alături de aparat în ideea că le va lua cineva. Asta m-a bucurat și m-a mirat. O dată pentru că oamenii au vrut să recicleze și nu au aruncat pe stradă sau cine știe unde. M-am mirat pentru că eu nu aș fi lăsat banii din mână. Eu am dus plasticul meu înapoi la mașină și l-am păstrat. Știu că 50 de bani nu-s o avere, dar sunt banii mei și la o sută de sticle aș pierde 50 de lei. Deci nu mai lăsați sticla acolo, că vă iau alții banii.
A doua zi aparatul mergea. Oamenii de la magazin mi-au spus că și-ar dori ca mașina de colectare să vină mai des. Din discuție, însă, mi-am dat seama că cei de la magazin au o muncă în plus și că le pare o corvoadă suplimentară.
În două situații, aparatul s-a blocat. Am citit povestea asta și pe Facebook. O dată s-a reparat singur după ce am mai învârtit sticlele pe acolo. Altă dată, blocat a rămas și a trebuit să vină un lucrător. Dar s-a reparat. Soluții există.
Pe voucher scrie numele rețelei în care se află magazinul unde ați dus la reciclat. Eu am folosit bonurile doar în magazinele unde am dus ambalajele. Este mai la îndemână. Voucherul poate fi folosit însă în toată rețeaua respectivă, fie că faci cumpărături sau vrei numerarul înapoi.
Una peste alta, experiența mea este pozitivă. Mai ales pentru că sistemul funcționează doar de trei luni. Este clar că apar probleme, este loc de îmbunătățire și de mai bine. Vor fi mai multe mașini și mai multe centre de numărare și sortare în anii următori. Cred că sistemul este bun pentru societate și că trebuie să muncim noi toți ca să-l avem. E o șansă să ne ținem țara curată.
Ce înseamnă SGR pentru noi toți
Argumentele pozitive le vedem și în datele mari. Și o să vă spun câteva dintre cele pe care compania care administrează sistemul, RetuRO, le-a făcut publice.
În primul rând, încetul cu încetul, pe piață apar din ce în ce mai multe ambalaje marcate cu logo-ul „Ambalaj cu garanție”. De exemplu, în februarie au intrat pe piață de 7 ori mai multe ambalaje față de prima lună a programului – am ajuns la 290 de milioane, față de 42 de milioane în decembrie. În total, în aceste prime 3 luni, intraseră în piață peste 500 de milioane de ambalaje.
Câte dintre acestea au fost returnate? În primele 4 luni de funcționare a sistemului, consumatorii români au returnat peste 100 de milioane de ambalaje SGR. Volumul de ambalaje colectate a crescut în fiecare lună de la implementarea sistemului, de la 30.000 de ambalaje în decembrie 2023 la peste 20 de milioane în februarie și aproximativ 80 de milioane în luna martie. Dar ce ne arată calculul acesta? Că fiecare român a reciclat în medie câte 2-3 ambalaje de persoană. Și că este loc de mai bine.
Eu am și o doză de mirare aici. Evident, nu te poți aștepta ca rata de colectare să ajungă la cote înalte din prima lună. Dar fiecare ambalaj care nu este returnat la punctele de colectare înseamnă o pierdere financiară pentru fiecare cumpărător. Am reciclat 5 la sută din ambalaje. Restul înseamnă 237 de milioane de lei pe care i-am cheltuit, dar nu i-am recuperat însă. Evident, și acesta este un lucru care se învață. Dar dacă schimbăm perspectiva și ne raportăm la începutul programului, vedem clar pași semnificativi în direcția cea bună.
Mai sunt câteva semne bune
În primul rând că, de la începutul anului, rata de colectare prin SGR a crescut de 700 de ori (de la 31.000 la 21 de milioane de ambalaje. Adică în fiecare zi mai mulți oameni au venit la RVM-uri. Spun asta pentru că RVM-urile au strâns 99% din recipiente.
Până acum au intrat în sistem 67 la sută dintre comercianții din România. 37,5 la sută dintre ei pot implementa SGR și organiza puncte de colectare. Este și o perioadă în care toată lumea testează cele mai eficiente sisteme interne ca să poată oferi un serviciu de calitate.
Micii comercianți au mai multe probleme la implementare, dar și aici se găsesc soluții. Unii dintre ei încearcă o variantă scurtă de colectare, adică transportă ei ambalajele la RVM sau fac strângere manuală ad-hoc. Pentru mulți dintre ei problema este legată de spațiu.
Dar, încă o dată, suntem la patru luni de la începerea programului. Și dincolo de aceste obstacole faptul că cei mai mulți comercianți din România s-au înscris în sistem este un succes. Asta înseamnă că oamenii înțeleg importanța și avantajele momentului. Cred că este conștientizarea unui pas uriaș spre o țară mai civilizată.
În prezent, există 3 centre logistice deschise, la Bonțida, în județul Cluj, la Giarmata, în județul Timiș, și în județul Brașov, iar în următoarele 3 luni RetuRO pregătește deschiderea centrelor din Ilfov, Bacău, Prahova și Dolj. Aceste trei centre regionale pot procesa, cumulat, peste 1,7 miliarde de ambalaje anual, de peste trei ori mai mult decât totalul ambalajelor SGR introduse pe piață până în prezent.
Una peste alta, am început să ne mișcăm. Da, e puțin mai complicat la început, până când ne obișnuim cu noul sistem, dar important este că principiul e bun și că funcționează și la alții. În câteva luni de acum încolo, o să învățăm și mai mult.