Știrea cu „moartea” lui Florin Salam m-a prins în mijlocul unui grup de oameni cu care mă știam puțin sau deloc, dar care mă știau. Întâi a fost surpriză și uluială. Apoi, foarte repede, când s-a produs răsturnarea de situație, toți ochii s-au întors spre mine.

„Fake news”, mi s-a spus. Și am replicat că e mai curând o știre greșită, „o greșeală.” „Și cum e posibil? Cine răspunde pentru așa ceva?”

Asta m-a îndemnat să scriu pentru că sunt necesare câteva explicații. Mai ales că subiectul știrii, Florin Salam, spune că este o palmă pentru credibilitatea întregii prese. El merită toate scuzele celor implicați și banii pe care-i va câștiga dintr-un eventual proces, dar nu are dreptate când pune asta în cârca tuturor.

Este știrea cu Florin Salam un fake news?

La carte scrie că este mis-information, adică informație greșită. Și dacă vreți o altă clasificare, este o știre cu conținut fabricat. Ceea ce-i lipsește ca să fie un fake news cu adevărat periculos este intenția de a face rău. Pentru că, până la proba contrarie, mi-e greu să cred că cineva a fabricat așa ceva ca să-i facă rău cântărețului, postului de televiziune sau publicului. Cred doar că cineva a greșit. Un om sau mai mulți.

Cum e posibil?

Nu știu procedurile interne ale companiei respective, dar pot să-mi imaginez câteva trasee, dintr-o practică generală. Nu știm, iarăși, dacă informația este dată de cineva de la televiziune sau de la site. Un reporter primește o informație dintr-o zonă credibilă. Este posibil să fie chiar de la cineva care în trecut i-a dat informații bune. Poate e un reporter vechi, sigur, care în trecut a mai dat informații bune.

Dacă reporterul este echilibrat, el verifică această informație măcar o dată în altă parte. La o astfel de informație, redacția are propriile canale de verificare, dar și o experiență anterioară, o practică de publicare a unor astfel de știri. Adică hotărăște dacă vrea să dea prima, să dea pe surse sau dacă dă doar pe oficial. Aici, fiecare hotărăște ce crede că este mai bine.

Site-ul ProTv a greșit și cu Marian Râlea, BBC cu Regina Mamă, ITV a greșit cu Papa Francisc, cred că și fotbalistul Wesley „a murit” odată în Arabia Saudită. Din diverse rațiuni, jurnaliștii greșesc și, atunci, se vede rău de tot.

Ce împinge des la greșeală?

Modul în care este construită audiența și rentabilitatea astăzi. Într-o lume în care informația este democratizată și, tehnic, gratuită, concurența este acerbă. Și resursele limitate. De când cei mai mulți bani din publicitate se duc la Facebook și la Google, iar principalul criteriu de audiență este numărul de click-uri, goana după „primul care dă” a ajuns absurdă.

Tehnic, o redacție mică și fără capacitate mare de prelucrare trebuie să scoată multe click-uri ca să rentabilizeze produsul. De asta vedeți zilnic o tonă de balast digital. Și de asta vedeți grabă. Dacă știrea cu „moartea” lui Florin Salam ar fi fost pe un site cu plată, atunci nu ar mai fi fost așa grabă. „Când e gratuit, tu ești produsul.”

Cum îi judecăm pe autori?

În funcție de trecutul lor. Fac asta în mod obișnuit? Urmăresc doar acest tip de informație? Ce tip de produse mai au?

Iar aici lucrurile sunt destul de simple. E vorba de aceeași companie care produce știri tv foarte bune de ani buni, care a inovat în România și care are puterea de a investiga și de a da răspunsuri corecte publicului său. În plus, are câteva produse remarcabile, cum ar fi „România te iubesc”, emisiunea care a reparat câteva lucruri pe aici. Cred că răspunsul e destul de simplu. Compania e pe un mare plus.

Ce ar trebui să se întâmple?

În primul rând scuze și transparență. Măsurile și le va alege Pro TV. Este o companie privată, care răspunde cu credibilitate în fața publicului său. Când comite astfel de greșeli pierde încredere și bani. Acesta este cel mai bun raport în relație cu publicul tău. Și de aici încep reparațiile.

Ce ar mai fi de spus?

Să vă uitați câte site-uri au preluat informația pentru că „a spus Pro Tv, nu avem responsabilități.” Ba aveți. Aceasta este o știre de viață și de moarte. E un gest elementar să o verifici și tu, măcar o dată.

Foto: Pexels