pensii

Sunteți pregătiți să lucrați până la 70 de ani?

Este posibil ca în perioada viitoare vârsta de pensionare să crească. Treptat, încet și nu obligatoriu deodată. Asta este esența a ceea ce auziți în spațiul public în ultimele zile. Dar înainte să vă explic de unde vine asta. 

Printre altele ni se trage de la numitul PNRR. Ca să primim banii aceea trebuie să facem și noi ceva. O să vină bani de drumuri, de digitalizare, de împăduriri și încă multe altele. Cam 29 de miliarde de euro.

Aveți în acest articol cum se face împărțirea banilor

În schimb Uniunea Europeană ne cere să ne mai reducem deficitul bugetar. Și cel de la pensii implicit. Și pentru asta o să facem câteva lucruri dureroase. Dar altfel nu putem trăi. 

O să vă spun la ce s-ar putea angaja guvernul României, cel puțin în materia pensiei.

Sau mai curând ce i s-a pus în vedere. O dată ar fi vorba de înghețarea pensiilor la actualul nivel. Știți că sunt programate niște măriri. Apoi eliminarea pensionării anticipate. Vorbim și de schimbarea modului de calcul al pensiei, dar și despre ce ne interesează cel mai tare astăzi. Și anume, că treptat, va fi mărită vârsta minimă de pensionare. Până în anul 2035. Asta ar însemna că în loc de 65 de ani azi la bărbați să fie 70, de exemplu. Iar la femei, în loc de 63 să fie 67-68. Cam asta ne cere Uniunea europeană. Cam asta se va trece în PNRR, cu ceva variații

Cifrele nu sunt publice, dar sunt singurele variante posibile. Ministrul Turcan spune că în niciun caz nu se va face obligatorie treaba asta, dar asta am înțeles cu toții deja. În niciun caz acum. Dar beneficiile și restricțiile ar putea fi atât de interesante încât să fie ca și cum.

Aici o analiză foarte bună asupra momentului și sistemului de pensii

În loc vom primi un munte de bogăție, care ar putea da un impuls important țării noastre. Acum, ca să fim onești până la capăt, nu ar trebui să vină cineva din afara țării să ne  spună povestea asta. Astea sunt singurele măsuri viabile ca bugetul nostru să nu se prăbușească. Ar mai fi unele, dar la ele sunt nepopulare. Vorbesc de mărirea taxelor și impozitelor sau scoaterea la suprafață a unei imense zone de economie gri. De care foarte multă lume se cramponează. Chiar în ediția de joi a României în Direct, o ascultătoare, patroană, spune că oamenii săi preferă să lucreze la negru.

Cum am ajuns aici 

Și asta se întâmplă pentru că în România, în curând se vor întâlni două curente de sens contrar. Este vorba de ieșirea la pensie a celei mai mari generații din istoria noastră, este vorba despre decreței, concomitent cu micșorarea dramatică a populației. Așa că să nu vă mire că prin 2050 vom fi doar 15 milioane de persoane și că raportul de oameni activi și cei aflați în întreținere, copii sau bătrâni, va fi de la 1 la 9. 

Aici aveți o analiză demografică foarte interesantă

Asta e situația din viitor. Dar dezechilibrul este deja aici. El numără 18 miliarde de lei pe care anul acesta bugetul de stat îl trimite la plata pensiilor pe lângă ce se află acolo. Înțelegeți? Bruma noastră de dezvoltare nu contribuie la valoare adăugată și la o calitate mai bună a vieții din România. Ea contribuie la supraviețuire.

Acum, domnul Barna vine și spune că va trebui să legăm vârsta de pensionare de speranța de viață. Asta se întâmplă deja în multe state europene. Nu numai la noi. Îmbătrânim cu toții. Și nici nu prea face copii. La noi, speranța de viață este de 76 de ani. Ar trebui să muncim până la 70. Este nepopular, e adevărat. De asta o să-i vedeți pe miniștrii fugind în draci să nu zică asta cu gura plină. Dar o să-i auziți pe populiști vorbind de o nenorocire. Nu e. E purul adevăr. La care trebuie să aducem o soluție.

Cineva va trebui să aibă curaj să facă toate cele de mai sus. Sau să acceptăm imigranți. Sau să facem copii. Combinația de deficit la pensie, cu taxe mari deja și împrumuturi pe măsură e catastrofală. Bine, mai putem tăia de la stat câte ceva. Dar nu o să vedeți.

Și ar mai fi ceva

Schimbarea unui tip de atitudine asupra vieții și a muncii. Suntem crescuți într-un sistem social care împarte viața în trei etape. Cea a formării, cea a muncii pe rupte și apoi o binemeritată odihnă. Se ajunge la senzația că pensia este o perioadă minunată în care ne odihnim și alții plătesc sau că trăim din taxele plătite de noi. Și că societatea trebuie să contribuie oricum la perioada asta. La bunăstarea ei.

E ca și cum cineva ne spune că partea cea mai frumoasă a vieții începe la vârsta senectuții. Munciți, că după aia scăpați! Or uităm să ne spunem mereu ce este mai important. Că viața merită trăită și acum. Că avem nevoie de echilibru, de odihnă și zâmbete și acum. Datoria solidarității pentru lucrurile bune ale vieții este valabilă și pentru azi. Și azi ai voie să te odihnești.

Așa cum munca la bătrânețe nu e nicio rușine și nicio problemă câtă vreme este adecvată nevoilor și puterii noastre. Eu unul nu-mi închipui vârsta aceea ca o perioadă în care voi sta și-mi voi îndeplini visele pe care le am acum, dar sunt prea ocupat să le trăiesc. Ba chiar aș visa să mai fiu relevant și cu mintea alertă și la vremea aceea. Sigur, de la o vârstă încolo asta trebuie să fie o opțiune personală și bazată pe beneficii.

E foarte interesant că doar doi dintre cei cu care am stat de vorbă la România în Direct au gândit așa. Dar mai avem timp.

Am mai scris despre pensii aici

Photo by Andrea Piacquadio from Pexels

Înșelătoria cu mărirea de 40 la sută a pensiilor

Să ne lămurim un pic cu mărirea pensiilor. Rar ceva mai politicianist, mai ipocrit și mai lipsit de obraz decât ce face PSD-ul în aceste zile. O să vă arăt și cum funcționează calendarul din mintea lor. Dar înainte o precizare importantă.

Cele mai multe pensii din România trebuie mărite. Cele mai multe. Pentru o țară cu dezvoltarea Româniaei e rușinos să stai la o medie de 1300 de lei pe lună. Asta nu e viață. Putem mai mult, dar rispim banii. Pe de altă parte, avem mii de pensii al căror cuantum depășește bunul simț. Sunt unele pensii speciale care depășesc și legea și bunul simț. Ele duc la un sistem de inechități atât de mare că te doare. Astea trebuie rezolvate. Ca și pensionările anticipate din diverse sisteme care drenează bugetul. Așadar, avem nevoie de o mărire treptată a pensiilor mici, de limitarea celor speciale și de împingerea în sus a vârstelor de pensionare, mai ales în sistemele de forță.

Și acum despre ticăloșie.

PSD a modificat rectificarea bugetară astfel încât pensiile nu se măresc cu 14 la sută, ci cu 40. PNL a protestat viguros. Dar nu neapărat pentru c-ar urma să plătească banii, dar mai ales pentru că-i strică socoteli financiare pe piețele internaționale unde se lucrează și cu semnale politice. Astfel, o parte dintre partenerii României s-ar putea să nu ne mai finanțeze.

În realitate, ambele părți știu și speră că aceste pensii nu se vor plăti. Iată și mecanismul prin care PSD nu are niciun fel de milă să se joace cu speranțele oamenilor. PNL va ataca legea , prin Guvern, în zilele următoare, la Curtea Constituțională.

Un calcul arată că hotărârea Curții ar putea să vină cam în 30 de zile. Nu e niciun motiv ca CCR să transforme speța într-una de urgență. Cea cu data alegerilor parlamentare a fost amânată sănătos. Dacă legea este constituțională și probabil că e, atunci ea va pleca spre promulgare. Suntem la finalul lui octombrie.

Președintele mai are și el două arme la dispoziție. Prima este retrimiterea la Parlament care va trebui să analizeze legea din nou. Cu siguranță, în formula actuală, PSD își va menține decizia. Și o va face din nou, fix în mijlocul campaniei electorale ca și acum. Asta pentru că Iohannis are și el cam 20 de zile de analiză. Deci în cel mai bun caz, noua adoptare se va face cam cu 10-14 zile înainte de alegerile din 6 decembrie

Dar după asta, mai rămâne și posibilitatea președintelui de a trimite legea la CCR. Unde o să mai treacă altă lună. Dar ce să vezi, când luna se va împlini, România va avea un alt Parlament. Acesta o s-o retragă, o s-o amâne, o să se joace cu ea, dar, cel mai probabil, nu va lăsa pensiile în plată.

Acesta este calculul. PSD va putea spune mereu: ”noi am mărit pensiile, ceilalți au vrut.” Iar PNL va da satisfacție electoratului să care se gândește și la alte lucruri în România.

Cel mai dureros aici este că lumea se joacă cu speranțele a milioane de oameni cărora li se spune o nouă minciună. Iar pe termen lung, ooamenii aceștia înșelați vor trece în contabilitate o nouă minciună li o nouă dezamăgire. Până când nu va rămâne nimic din această veche clasă politică.

Ea nu mai are de unde să împrumute credibilitate și cel mai probabil va dispărea odată cu acest sistem de a face politică.

De asta cred că atunci când domnul Ciolacu spune c-a făcut dreptate pentru cinci milioane de pensionari, poate să și spună la fel de bine c-a mințit cinci milioane de pensionari.

Europa se pregătește de o criză majoră. Noi mărim pensiile și protejăm statul la stat

NYT a publicat deunăzi o analiză care arată că un tsunami economic va lovi Europa. Ziariștii americani estimează că vor fi afectate 59 de milioane de locuri de muncă de-a lungul și de-a latul Europei. Asta înseamnă concedieri, șomaj, șomaj tehnic, contracte suspendate, tăieri de salarii sau de ore de muncă. În Uniunea Europeană erau peste 220 de milioane de locuri de muncă în 2015.

Jurnaliștii americani dau deja exemple ca Lufthansa, Renault, BP, care au anunțat tăieri de zeci de mii de locuri de muncă. Din martie până acum, UK a pierdut 760 de mii de locuri de muncă.

Ne pregătim pentru un impact dintre cele mai dure. Și ca să înțelegeți toată povestea trebuie să citiți acest articol

Lucrul care ne ține în viață este faptul că Uniunea europeană a acordat un ajutor uriaș, cel mai mare de planetă, statelor afectate. Calcule făcute de NYT arată că aceste ajutoare țin în viață o treime dintre locurile de muncă europene. Dar priviți un pic mai jos

România tocmai urmează să primească patru miliarde de euro pentru a face plăți care să acopere șomajul tehnic.

Odată ce Consiliul a aprobat aceste propuneri, sprijinul financiar va fi furnizat sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de UE statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă. Mai exact, împrumuturile respective vor ajuta statele membre să acopere costurile legate direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii independenți”

Comunicat CE

România are deja o schemă de plată, iar luni au plecat primii bani către companiile afectate. Asta ar trebui să ne dea un pic de optimism. Dar adevărul este un pic mai complicat.

Trebuie să realizăm că acest tip de ajutoare nu va ține la nesfârșit. îpe măsură ce cererea europeană va scădea, iar locurile de muncă se vor împuțina, criza va veni spre România. Suntem parte dintr-un sistem global și asta ne va atinge destul de dur. Iată un exemplu:

Datele publicate de Eurostat plasează România în topul celor mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primul semestru al anului curent. Astfel, scăderea exporturilor noastre pe S1 a fost de -18%, adică a treia după cele consemnate de Luxemburg (-29%) și Franța (-21%).

cursdeguvernare.ro

Între timp a apărut și un raport al BNR care, echilibrat totuși, lasă loc unei viziuni sumbre.

Iată la ce trebuie să vă uitați

  • Aportul exporturilor în PIB s-a diminuat de 4 ori
  • Investițiile stagnează și odată cu ele creșterile salariale
  • Datoria publică se mărește progresiv
  • Construcțiile ne țin în viață
  • Piața muncii se deteriorează, șomajul e peste 5 la sută
  • Problema este însă în șomajul tehnic care numără sute de mii
  • Viteza și traiectoria redresării sunt incerte
  • Fondurile europene sunt linia de salvare

Față de alte state europene, România are și câteva particularități care vor atârna greu. Avem cel mai mare deficit, dar cu el plătim pensii și salarii. Salariile din sectorul public s-au dublat în ultimii cinci ani, iar acestea sunt cu 50 la sută mai mari ca la privat. Din motive electorale, guvernul va trebui să dubleze alocațiile și să mărească pensiile cu 40 la sută. Nu este clar câtă vreme vom mai fi creditați de diverse bănci.

Toate acestea duc și la o criză de neîncredere. Nu cred că poate cineva să facă o estimare clară, dar cred că ne va fi greu și foarte greu. Nu mă grăbesc la concluzii. Ce pot să fac este să consum cât mai multe produse și servicii românești în lunile următoare.

Românii au căzut de acord: vor mărirea pensiilor. Cu ce preț?

Măcar într-o singură chestiune românii au picat de acord. Majoritatea dintre noi vrea mărirea pensiilor, iar guvernul a zis ”da” și la 1 septembrie vine o majorare de măcar zece la sută. Doar că de la dorință de la putință este o cale destul de lungă. 

La începutul lunii iunie, Europa FM a dorit să măsoare câți dintre români vor mărirea pensiilor. Știam că urmează o decizie politică în această lună și am vrut să aflăm dacă aceasta este ghidată de ce crede opinia publică. Astfel, cercetătorii de la IMAS au măsurat în Barometrul Europa FM dacă și cu cât trebuie mărite pensiile. 

Barometrul Europa FM ne arată că 66.9 la sută dintre români au spus că doresc această mărire. 26 la sută dintre ei au spus că mărirea trebuie făcută chiar cu 40 la sută. Un sfert au declarat că o majorare de 20 la sută e de ajuns, iar 15 procente vorbesc de 10 la sută. Sondajul este telefonic, realizat cu 1010 persoane și cu o marjă de eroare de trei la sută.  

Acest 10 la sută este și suma la care s-a oprit ministrul de finanțe, Florin Cîțu, Luni seara el a anunțat că guvernul are o decizie în acest sens.

„Vom crește pensiile, dar vreau să alocăm mai mulți bani pentru investiții, să avem o economie care poate plăti pensii

Florin Cîțu, Digi 24

E doar ultimul dintr-un șir de oficiali care vine să ne anunțe această mărire. Primul a fost Klaus Iohannis care a spus că părinții și bunicii noștri nu trebuie să plătească prețul epidemiei. De atunci PNL s-a întrecut în declarații optimiste. A refuzat, însă, tot timpul să accepte o mărire cu 40 la sută, așa cum prevede legea. PSD și aliații presează în continuare în această zonă și probabil că vor declanșa o campanie de nemulțumire la adresa guvernului.  

Adevărul este că pensiile nu pot fi mărite nici cu 40, dar nici cu 10 la sută.

Dacă am aplica mărirea de 40 la sută doar în acest an, ar trebui suplimentar la buget aproape 4 miliarde de euro. Iar anul viitor suma, care astăzi este 14,7 miliarde de euro, ar ajunge la 22 de miliarde de euro. Dacă mărim cu doar 10 la sută, surplusul de anul viitor este de aproape 2 miliarde de euro, iar anul acesta cam de 700 de milioane de euro.  Banii aceștia nu există nici acum, decât dacă sunt împrumutați. 

Statul român mai trebuie, însă, să plătească în acest an salariile unui aparat bugetar uriaș, să ajute companiile private să treacă de criza economică, să plătească facturile crizei sanitare și, uimitor, să facă investiții în stradă școală și spital. Trebuie să recunoaștem că e nevoie de un miracol. 

Deficitul bugetar este deja la 3,67 din PIB și nu este exclus să ajungă la 8. Datoria publică va trece de 50 la sută din PIB, iar ratingul dat de diverse agenții este cu o treaptă deasupra secțiunii gunoi. La fel de adevărat, însă, este că e rușinos pentru un stat modern să mai dea o pensie medie de 1300 de lei. Pensionarii români trăiesc în sărăcie inacceptabilă.

Totuși ne îndreptăm către o catastrofă bugetară.  Sondajele arată, însă că ne îndreptăm, aproape  în unanimitate. Poate, când o să depășim perioada electorală, reușim totuși să punem la punct câteva chestiuni. Să reducem aparatul bugetar, să oprim risipa banilor pe prostii, și mai ales să reparăm inegalitățile. Prea mare distanța între 1300 și cei 20 de mii de lei ai unei pensii speciale. Și de prea multe ori deținătorii acestor drepturi stau bine în alte funcții de la stat. 

Reparați acest sistem de inegalități și atunci vom putea ajunge la pensii decente. În ce ne privește pe restul, pregătiți-vă să munciți până aproape de 70 de ani. 

Guvernul dă de băut la tot satul. Începe cu pensiile

Lucrurile au devenit destul de clare în ultimele ore. Presat electoral, guvernul va mări pensiile la 1 septembrie, cel mai probabil cu 10 la sută. Este obligat, însă, să mărească și alocațiile și să finanțeze și companiile lovite de criză. Cu toate astea la un loc, semnele unei crize bugetare se adâncesc. 

România și-a asigurat supraviețuirea economică pentru câteva luni. Agenția Standard & Poor’s a aprobat  la sfârșitul săptămânii trecute ca ratingul de țară să nu mai coboare și să nu ajungă la categoria gunoi. Asta ar fi împiedicat finanțarea datoriilor publice uriașe pe care le are România. Probabil că guvernul le-a explicat americanilor pe îndelete că nu va mări pensiile cu 40 la sută. Acesta era punctul cheie în discuții. Același avertisment îl are România și din partea Comisiei Europene care atrage atenția că este imposibil să mărești într-un fel pensiile. 

Totuși, guvernul o va face indiferent de consecințe. Pentru că PNL nu-și permite să piardă alegerile, va pune finanțele statului în cel mai greu moment din 2009 încoace. Semnalele sunt clare. Președintele a spus că părinții noștri nu trebuie să fie singurii care suferă în criză. Ludovic Orban a anunțat că o mărire se va face, iar Florin Cîțu a pronunțat și suma, în jur de 10 la sută. Că atât se poate. 

Realitatea este că nu se poate nici atât. Ne arată un calcul simplu. Ministrul de Finanțe refuză să dubleze alocațiile, lucru care ar costa 6 miliarde de lei. Dar poate mări pensiile cu 10 la sută, lucru care costă peste 10  miliarde de lei. Copiii nu votează, așa că, în logica politică, este mai important ca pensionarii să primească ceva. 

România nu-și permite niciuna dintre aceste măriri. Nici la pensii, nici la alocații. Deficitul bugetar va ajunge probabil la 7 la sută din PIB. Dar nu e singura dovadă. Ar trebui să ne analizăm  gesturile mai puțin văzute ale guvernului. De exemplu, programul de relansare al economie, care întârzie. Adică banii pe care statul îi va băga direct în companii. Cel mai probabil că acești bani nu există și trebuie luați din altă parte. 

În premieră, la sfârșitul săptămânii, guvernul a scos 500 de milioane de euro, bani europeni, dintr-un program de refacere a infrastructurii și i-a îndreptat către un program de ajutoare de stat. Adică a luat banii de la investițiile în drumuri și cale ferată și i-a pus în schema de împrumuturi care nu se restituie, prin care companiile mici și mijlocii își plătesc angajații. 

Cu ocazia asta, Guvernul este primul care încalcă propunerea sa de a ieși din criză cu ajutorul investițiilor publice. De fapt, este din ce în ce mai clar că drumul ales de guvernarea PNL este de a menține actuala stare de lucruri și a răspunde unor comenzi electorale. Asta înseamnă pensii un pic mărite, fără restructurări în sectorul bugetar, plăți directe către companii. Investițiile pot aștepta până după alegeri, pentru că oricum nimeni nu poate trage la răspundere guvernul că nu le-a făcut în situație de criză.

Tehnic, PNL răspunde astfel spirala populistă începută de PSD și care direcționează toate resursele statului către salarii și pensii. Doar că politica asta va fi falimentară pe termen lung. În ultima lună consumul a scăzut cu 20 la sută, numărul șomerilor a trecut de jumătate de milion și, cel puțin În București, se înmulțesc semnele cu afișe de închiriat sau de vânzare a unor spații comerciale închise. O criză de moment sau doar începutul ei? Nu știm. Poate că PNL ar trebui însă să ducă bani acolo unde contează: în investiții. De restul se ocupă societatea. 

Photo by Pixabay from Pexels

 

Randamentul prostiei la guvernare

Hai să facem o scurtă recapitulare a ceea ce ați văzut în ultimile luni. Ce am putut vedea și auzi de la diversele guverne PSD și de la reprezentanții lor de seamă. Nu uitați, primul guvern PSD din epoca Dragnea a fost învestit în 4 ianuarie 2017. Nu au trecut decât opt luni de atunci. 

PSD se pregătește să distrugă pilonul II de pensii. Au anunțat că vor reduce contribuția și o vor face, de fapt, nesemnificativă. I-au pus gând rău de de la început, însă când lumea s-a prins, și-au pus oamenii din sistem să o dea afară pe șefa de la NN care și-a înștiințat clienții de ce ar putea să urmeze. O acțiune de o mârșăvie ieșită din comun, menită să intimideze întreaga piață. 

Mai mult

72 de mii de euro în 2 luni, o dezbatere falsă

Suma cu pricina a fost încasată de Dan Radu Rușanu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară la sfârșitul anului. Și de câteva zile încoace e o vie dezbatere pe tema asta. Și o îngrijorare generală. Că Rușanu ia 72 de mii, că Dăianu ia 68 de mii că sunt angajate neveste și soți de politicieni cu 10-11 mii de euro pe lună. Că se dau prime de sfârșit de an, prime de vacanță, că în general se pleacă cu o roabă de bani de acolo.

La cum este așezată România, iar ASF fiind instituție publică, lucrurile sunt de natură să te umple de nervi sau de invidie, după caz, ceea ce am și văzut în câteva episoade la televizor. Numai că dacă ne uităm după sume ratăm întreaga poveste. Iată de ce:

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!