parada

Ce ne mai unește pe noi de 1 Decembrie

Complicat 1 Decembrie. A mai fost și ”întâmplarea”, cum ar zice domnul președinte c-a picat în campanie electorală. Dar cred că fix așa am fi fost și în afara ei. Divizați, plini de ură, fără milă unul la adresa celuilalt. Că ne-am fi împărțit amarnic și că fiecare ar fi zis de celălalt că e măcar ”mult mai prost.”

De 1 Decembrie ne-am certat de la paradă, ne-am certat de la penali. Ne-am certat de la regulile paradei și de la invitați. De la ”infiltrați” până la controale, de la bugetul apărării, până la cel al sănătății. Ne-am certat de la Iliescu la Băsescu. Bine că l-am ignorat pe Constantinescu. 

Mai mult

România. Prima zi din restul vieții ei

România stă să serbeze aproape a o suta sa aniversare. Nu e bătrână, nicicum. Pentru Europa este mai curând un stat tânăr. Unul care stă să treacă de o adolescență tumultoasă și căreia i se poate așterne un drum bun în față. Rareori ziua asta ne-a găsit mai aproape de o cumpănă.

Nu, cumpăna nu a trecut, așa cum veți gândi, odata cu momentul Colectiv. Cei mai tineri și mai frumoși dintre românii care au murit atunci nu au făcut decât să încline balanța. Nu uitați unde ne aflam înainte de moartea lor. Corupția, minciuna și șmecheria stăteau la cele mai înalte mese din stat. Un om murise într-o groapă, împins acolo de vanitate și dispreț. Dar unii dintre ei și – da – chiar unii dintre noi, nici nu erau dispuși să o recunoască. În țara asta a fost nevoie să moară mulți, ca să mergem un pic mai departe. Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!