nato

Iohannis la NATO. Ce trebuie să știi

Circulă de 24 de ore o știre care spune că România ar fi anunțat partenerii de alianță că președintele Iohannis ar dori să fie secretarul general al NATO. Cum ar fi, a depus o candidatură deși procesul de numire nu este unul electoral. Informația nu este oficială, ci pe surse, cum se spune în limbaj jurnalistic.

De unde a apărut această informație?

Informația a fost publicată de corespondentul la Casa Albă al agenției Bloomberg, Jennifer Jacobs. Ea a spus pe Twitter că România a anunțat țările aliate că-l va nominaliza pe președintele Iohannis la șefia NATO.

A fost confirmată informația în România?

Tot pe surse. Există cel puțin două confirmări independente de la vârful politicii românești, dar și din spațiul euro-atlantic, care spun că România a inițiat acest demers. Ambele surse sunt de înalt rang și credibile.

În ziua apariției informației, mă aflam la sediul NATO, alături de jurnaliști și formatori de opinie din România. Nu există declarații sau discuții pe această temă. Oficialii NATO sunt rezervați, chiar închiși în a vorbi despre acest subiect. Rețin o frază identică venită de la nivel internațional, dar și dinspre partea românească. ”În alegerea unui secretar general pot fi mereu surprize.” Acesta a fost un răspuns la o întrebare legată de viitorul secretar general.

Există declarații oficiale?

Nu. Președinția a declarat la Digi 24 că nu comentează zvonuri. Premierul Ciolacu a spus c-ar fi mândru ca un român să fie șeful Alianței.

Ce înseamnă de fapt această informație?

Că România a început un efort oficial pentru ca președintele să intre în această cursă. Dat fiind că informația vine de la Washington, asta înseamnă că România a înștiințat Casa Albă sau urmează să o înștiințeze oficial despre asta.

Potrivit informațiilor mele, propunerea a ajuns și la administrația actuală a NATO. Este foarte posibil ca anunțul să vină și după negocieri cu alte state estice.

Cum este ales secretarul general al NATO?

Alegerea este un proces de negociere între statele membre, acum 31, de săptămâna viitoare 32. Sunt negocieri lipsite de transparență și care pun probabil în discuție târguri politice între toate statele implicate, pe diverse paliere. Odată ajuns la consens, este anunțat un nou lider.

De obicei, secretarul general este european pentru că șeful militar al NATO este tot timpul un militar american.

Ce face secretarul general al NATO

Este cel care coordonează discuțiile dintre țări, prezidează diversele comisii de lucru, dar este și un purtător de cuvânt al alianței. De asemenea, este șeful aparatului administartiv al structurii centrale.

Ce șanse are Iohannis?

Nu știm. Iohannis este un președinte lipsit de transparență și nu știm deloc cât de bun este la astfel de jocuri în străinătate. Oameni din aparatul diplomatic spun că Iohannis este un negociator bun și dur pe diverse chestiuni. Recent a vorbit în Parlamentul European despre obligația ca una dintre funcțiile mari să aparțină Europei de Est. Cred că șansele lui sunt încă mici.

Favoritul este în continuare Mark Rutte, premierul olandez. Acesta construiește o candidatură de multă vreme și este văzut ca un personaj care poate dialoga cu Trump. Are susținere de la Statele Unite, dar și de la Marea Britanie. Probabil că acceptul Schengen pentru România a fost jucat și cu această candidatură, dar România i-a tras clapa. Cum Parlamentul olandez deja a votat, treaba nu mai poate fi întoarsă.

Care sunt atuurile lui Iohannis?

Statele est europene nu-l plac pe Rutte. În primul rând pentru că Olanda a călcat pe coadă pe multă lume, de la Turcia la Polonia de-a lungul timpului. Apoi pentru că efortul de război în zona estică este mult mai mare decât al Olandei. Aici există o percepție reală asupra războiului din Ucraina. De altfel, aceste țări pun pe masă resurse bugetare mai mari decât Olanda, în termeni procentuali.

România este copilul cuminte și lăudat al Alianței. Bucureștiul a pus pe masă, soldați, resurse, echipament, armament pentru Ucraina dincolo de așteptările tuturor. La Bruxelles, România este lăudată pentru contribuția sa de război, dar și pentru înscrierea în forța NATO a multor corpuri de armată. De asemenea, avem un angajament de cumpărături militare de 40 de miliarde de Euro. Adică, România este unul dintre liderii în ajutorarea Ucrainei.

Ajută asta?

Contează, dar nu de tot. Procesul este lung și cu siguranță nu vedem decât o parte din ce se întâmplă.

Negociază Iohannis altceva?

Foarte posibil pentru că strică un aranjament aproape sigur și susținut de statele mari. Nu știm dacă este o funcție sau un avantaj pentru România. Pe masă sunt funcții europene, dar și bonusuri electorale, gen Schengen. Deci iau foarte mult în calcul. Poate mai mult decât NATO.

Ce înseamnă asta pentru România?

Mai mult respect internațional plus o seamă de funcționari de calitate din România care-și vor găsi loc în structurile euro-atlantice. Dar și speranța că mai multe trupe vor ajunge în România. Una peste alta, intri în cea mai mare ligă și culegi avantajele

Dacă nu va fi ales?

Nu este dramă, măcar am ajuns la nivelul la care putem juca acest joc. O să conteze la următoarea funcție. Nu neapărat pentru Iohannis, însă.

Nici războiul nu ne iese cum trebuie. Scene reale.

Trenurile cu armament american au întârziat o zi la granița dintre România și Ungaria. Liniile CFR-ului nostru nu fac față la greutatea mașinăriilor de război americane. Sunt și mai înguste și tancurile nu încap în tunel. Nici vremea de Podul Înalt nu prea a fost de folos. Și mai ales, trenul american era prea lung. Sau locomotiva noastra prea mică.

Așa că au trebuit să-l rupă în mai multe bucăți și să vină pe rând la Constanța. Acum sunt convins că regizorul Cristian Nemescu, în talentul său uluitor, nu descria o scenă din anii 90, ci una care urma să vină.

Mai mult

Parcă am mai văzut harta asta. Dar era 1930

Hotnews a publicat ieri o hartă care s-a viralizat pe tot internetul, în mii și mii de distribuiri. Pentru că o imagine spune mult mai mult decât toate analizele politice. Iar harta este cinstită în roșul și în rozul ei.

România este înconjurată de țări cu puternice curente anti-europene. Nu o să spun că toată lumea trece de partea rușilor, dar pot spune că văd o altfel de Europă decât una ferită de curentul rusesc.

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!