minoritati | Striblea.ro

De ce o scoate USR pe Lasconi de pe lista de la europarlamentare.

5 noiembrie 2023 Cătălin Striblea 0 comentarii

Liderul USR, Cătălin Drulă, i-a cerut Elenei Lasconi să se retragă de pe lista de la europarlamentare. Decizia va fi oficializată diseară. De altfel, doamna Lasconi a dat de înțeles pe FB că acceptă decizia.

Și este firesc așa pentru că ea a făcut greșeli de tactică politică. Nu mă refer la fondul declarației ei privind familia tradițională. Ci la modul în care a abordat situația. Și asta o costă mai mult decât opinia în sine.

De ce a greșit Lasconi

1. A răspuns tranșant la o întrebare privind o chestiune pe care partidul o abordează în mod diferit. Urmarea a fost că a intrat într-un conflict în propria familie, conflict care ar fi urmat-o întreaga campanie electorală. Pentru cine nu știe, fiica Elenei Lasconi a spus că declarația acesteia este discriminatorie și că nu o mai sprijină.

Nu e prima dată când Elena Lasconi răspunde la întrebarea aceasta. În emisiune la Claudiu Pândaru a făcut-o mai subtil, la Sebastian Zachmann a fost mai tranșantă. Ar fi trebuit să știe că Zachmann face profile în emisiunea sa și te obligă să răspunzi la întrebări care conturează profilul unui candidat.

Ca să înțelegeți nuanța. Nu e nimic rău că un politician să fie sincer, dimpotrivă ne dorim asta. Dar anunțarea unei idei se pregătește din timp, se împachetează și mai ales se calibrează cu discursul partidului. Nu o faci de capul tău.

Impresia mea este că s-a dus nepregătită la interviu.

2. Elena Lasconi a mai făcut o greșeală în interviu, tot politic vorbind. A atacat-o din senin pe Clotilde Armand, punând paie pe un conflict intern. Nu-mi este clar de ce a făcut asta și ce spera. Din informațiile mele, Clotilde Armand nu a fost de acord cu lista USR la europarlamentare, dar nu a făcut public acest lucru. S-a pronunțat în cadru intern și a acceptat situația.

Atitudinea doamnei Lasconi a fost considerată, cel mai probabil, de liderii USR drept instabilă și cu potențial periculos pentru următoarele luni. De aici ar fi început o sumedenie de deservicii, dacă o mai țineau pe listă.

Unde a greșit USR

USR trebuie să spună de ce doamna Lasconi era cea mai potrivită pentru a deschide lista. Ce a adus-o aici în afara faptului că este un primar destoinic? Știa USR adevăratul ei profil? Știa ce crede doamna Lasconi despre familia tradițională, avorturi, droguri și alte teme sensibile din România?

Eu cred că cine a pus-o acolo nu știe în detaliu ce crede Elena Lasconi despre o sumedenie de lucruri. Doar a mizat pe profilul ei de om hotărât care face treabă și a zis că este suficient.

Atenție, încă o dată, nu ideile doamnei Lasconi sunt problema, ci modul în care acestea se potrivesc partidului și ce beneficii pot aduce sau dimpotrivă. Așa trebuie judecată situația politică.

De ce este importantă speța

Pentru că acest caz deschide o latură nouă în politica din România, latură pe care noi nu am abordat-o suficient. Și anume că noi toți trebuie să știm despre toți candidații la funcții alese public ce cred despre subiectele mari ale lumii. Și anume cum se poziționează în chestiunea războaielor, a orientării europene a României, în privința avortului, familiei, educației sexuale, drepturilor minorităților. Un candidat nu poate veni din neant și să vorbească în șabloane. El trebuie să răspundă la toate aceste teme. Așa funcționează mai bine societățile.

Care este poziția mea pe fondul chestiunii

Statul român trebuie să asigure parteneriat civil pentru persoanele de același sex, cât mai curând. România trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de același sex, așa cum ne cer tratatele și deciziile judecătorești europene. Statul român trebuie să facă pașii necesari pentru posibilitatea căsătoriilor între persoane de același sex.

Nu cred că asta se poate întâmpla peste noapte și nu cred că societatea poate accepta asta în întregime. De aceea există și instrumentul recunoașterii de facto a unor uniuni, instrument folosit de alte state. Dar nimic nu s-a întâmplat după decizia CEDO care ne duce către aceste obligații .

Ungaria a investit un miliard de euro în Transilvania cu ”o strângere de mână”

La București a avut loc un moment diplomatic important pe care trebuie să-l semnalăm. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologul său de la Budapesta, Péter Szijjártó, prima dată după ce relațiile dintre cele două state au ajuns la cel mai tensionat nivel din ultimii ani. Momentul aduce însă și o dezvăluire despre modul în care autoritățile române privesc activitățile economice ale Budapestei în Transilvania.

Îmi închipui că în criza COVID și-n cea economică nu ați mai avut vreme să vedeți și ce se întâmplă între România și Ungaria. Așa că o să recapitulez un pic.

Momentul de vârf al noilor tensiuni româno-maghiare s-a consumat după declarația lui Klaus Iohannis care a acuzat PSD că vrea să dea Ardealul ungurilor, după cum s-a exprimat președintele. Afirmația a stârnit reacții de la Budapesta. România ar trebui să acorde mai mult respect Ungariei, i s-a transmis Bucureștiului. Iar declarațiile lui Klaus Iohannis ”îngreunează în mod clar menținerea relațiilor de bună vecinătate.”

Oricum aceasta era deja stricată după ce Ungaria a descoperit un nou interes în Transnistria pe care o vrea autonomă și înglobată în Moldova. O dorință mai veche a Moscovei, care și-a găsit astfel un nou aliat. Gestul acesta stârnise deja nervi la București.

Întâlnirea dintre Aurescu și Szijjarto ar fi trebuit să rezolve situația. Cei doi s-au angajat la declarații mai temperate și la respectarea parteneriatului strategic pe care-l au cele două state. Altfel, partea maghiară a plecat cu promisiunea unui acord scris pentru ceea ce-o interesa mai tare.

Și aici ajungem la acel detaliu din discursul lui Klaus Iohannis pe care multă lume l-a sesizat, dar nu l-am înțeles cu totul. Președintele a spus că există un târg între PSD și partea maghiară. Ce înseamnă asta?

De ceva vreme, Ungaria are un program de investiții economice în Ardeal. Numai anul trecut, sprijinul dat unor ferme din România a însumat 75 de milioane de euro. Programul se adresează în principal fermierilor de limbă maghiară, dar are și români înscriși printre ei.

De asemenea, numărul total al investițiilor maghiare în Ardeal este de un miliard de euro. Asta înseamnă stadioane, școli, instituții culturale și chiar plata meditațiilor la limba română pentru elevii care trebuie să dea Bacul. Statul maghiar se pregătește să facă și o universitate în România.

Aici aveți un inventar complet al investițiilor, dar și un interviu lămuritor asupra modului în care minoritatea maghiară privește situația.

Juridic aceste investiții sunt derulate prin intermediul unor fundații, iar Budapesta spune că, acum, ele s-ar fi încheiat. Temporar. Dar vor fi reluate după cele două state vor semna un acord. Dar cum s-au putut face ele legal până acum? A existat vreun acord între cele două state?

Ministrul maghiar a spus azi că ”a avut acordul verbal”, o strângere de mână și ”un privit în ochi” din partea ministrul de externe din guvernarea PSD, Teodor Meleșcanu. Și aici aveți explicația cuvântului târg rostit de domnul Iohannis.

Dincolo de retorica electorală, România are, însă, o problemă mai complicată. În ultimii ani, etnicii maghiari s-au bucurat de mai multă atenție de la Budapesta decât de la București. De câte ori o investiție nu a fost finanțată de la București, ea a primit bani de la Budapesta. Și nu există niciun răspuns, de nicio natură, la campania maghiară care construiește, după cum spune Budapesta, o ”națiune maghiară în afara granițelor.”

Nici măcar în materia limbii române, acolo unde o treime dintre copii pică Bac-ul, România nu a făcut un sistem mai accesibil de învățare. Astfel , educați și finanțați de peste Tisa, angajați doar în companii maghiare, fără infrastructură care să-i lege ușor de restul țării, nu e de mirare că etnicii maghiari văd mai curând lumina de la Budapesta decât de la București.