Câtă vreme se deschid șampaniile și se pregătesc zâmbetele pentru ridicarea MCV-ului, în justiția din România are loc un fenomen major ale cărui consecințe le vom vedea în câțiva ani. Aparent, clasa politică din România se bucură de un succes, dar a reușit să ducă sistemul de justiție într-un moment critic.

Știrea care ar trebui să ne îngrijoreze este că, de la începutul lunii noiembrie, președintele Iohannis a semnat decretele de pensionare a nu mai puțin de 80 de magistrați. Mai precis este vorba despre decrete semnate în opt zile, cei mai mulți pensionari apărând pe 22 noiembrie, 25. La începutul lunii, CSM aprobase cererile de pensionare a 60 de persoane. Rata de părăsire a sistemului este de 10 persoane pe zi, din cei 7500 de magistrați pe care îi are România.

La începutul anului 2021 doar 450 îndeplineau condițiile de pensionare. Și la data respectivă se produsese un mic val de plecare din sistem, dar situația se prelungește, acestora adăugându-li-se cei care au împlinit în cursul anului 2022 vechimea necesară.

Motivul pensionărilor în masa este același în ambele cazuri: încercările sau propunerile de a face schimbări la pensiile speciale. De data aceasta, apariția unui proiect propus de Banca Mondială în care vârsta pensionare să urce treptat de la 25 la 30 de ani, iar pensia în plată să nu mai depășească salariul.

Propunerea este una logică și de bun simț, dar nimeni dintre cei care sunt în preajma pensiei nu vrea să accepte condiții mai proaste decât cele existent acum. Așadar, este de așteptat ca numărul magistraților să se împuțineze cu zece procente până la adoptarea noii legislații. Dacă va fi adoptată.

Tehnic, se împlinește astfel mai vechea dorință a grupului Dragnea de a goli sistemul judiciar pentru a aduce magistrați mai tineri despre care se presupune că nu au tăria necesară de a se opune politicienilor.

Laolaltă cu unele prevederi privind cariera magistraților, această situație va duce la consecințe majore.

Numărul dosarelor din instanțe și parchete atribuite fiecărui magistrat va spori semnificativ.

Procurorii vor putea lucra și mai puține anchete ca până acum. Alături de prevederile privind prescripția vom avea un val de dosare abandonate, din trecut. Un prim pas s-a făcut deja în luna octombrie, dar numărul dosarelor vechi care vor fi închise va spori.

La fel, și numărul judecătorilor va devein foarte mic în comparație cu multitudinea dosarelor. Termenele se vor da și mai târziu de un an, iar instanțele se vor bloca. Termenul rezonabil în care se va face justiție va fi cu mult depășit, spre nemulțumirea tuturor.

Parchete precum DNA nu vor mai fi atractive pentru magistrați, iar cei mai tineri care ar fi vrut să progreseze rapid vor fi blocați la intrarea în acest tip de instituție. DNA va fi, tehnic, depopulată și incapabilă să răspundă numeric la multitudinea de cauze. Nemaivorbind de ciuntirea competențelor acestei instituții care a operat treptat în acești ani.

Pentru a completa posturile lipsă, deja există o procedură de intrare în magistratură pentru juriști și avocați cu vechime de cinci ani. Adică intrarea fără absolvirea INM. Dintre candidați se vor găsi și recruta inclusiv cozile de topor.

În fine, două observații făcute de Comisia de la Veneția. Aceasta spune că noile legi ale justiției, care prevăd numirea politică șefilor de parchete și posibilitatea de a interveni peste dosare vor duce la un sistem clientelar în magistratură. Adică supunere față de șefi.

Nu în ultimul rând, mărirea Secției de Investigare a Magistraților și neîntoarcerea sa la DNA va fi un alt instrument de lucru împotriva celor care fac dosare grele.

Aveți toată imaginea în față și vom culege rezultatele în mai puțin de cinci ani. Când o să vedem o seamă de infractori politici care nu vor mai da niciun fel de socoteală.

Judecătoarea Andreea Chiș, care se va pensiona și ea în ianuarie, a spus că ”protestele din 2017 au fost o gură de aer proaspăt pentru magistrați, însă încrederea pe care oamenii o aveau în justiţie a fost ștearsă de subiectul pensiilor speciale.”

Deocamdată, nu a fost găsită o soluție pensiilor special, nicicum în sensul dorit de populație, dar neclaritatea în privința viitorului va conduce la rezultatul dorit de politicieni: o justiție mai slabă, mai puțin experimentată, mai coruptibilă și momentan cu aceleași pensii speciale.