iohannis | Striblea.ro

Explicațiile unei crize politice îndelung căutate

1 septembrie 2021 Cătălin Striblea 8 comentarii

Câteva lucruri pe care trebuie să le știți despre această criză politică. Ea nu a apărut din senin, dar poate avea efecte devastatoare pentru toate partidele din coaliție. Mai puțin pentru președintele Iohannis, care lasă impresia că plutește pe deasupra lucrurilor, dar le controlează foarte bine.

De foarte multă vreme, PNL vede USRPLUS ca o anexă a guvernării. A testat acest lucru la data îndepărtării lui Vlad Voiculescu. Și USRPLUS a înghițit mișcarea, pe bază de protocol. Nu uitați că PNL deține toate pârghiile puterii din România. Și că are o putere comparabilă doar cu a lui Adrian Năstase sau Traian Băsescu, în prima parte a mandatului. Doar că Băsescu avea parte de o opoziție reală.

Ce s-a întâmplat

Spuneam în trecut că lupta electorală din PNL are consecințe asupra guvernării. Ca să asigure majoritatea de voturi în alegeri, Florin Cîțu le-a promis primarilor bani, după modelul Dragnea sau Udrea. USRPLUS i-a pus o frână. Nici nu este convins de validitatea modelului, dar știind că este important pentru Cîțu a vrut să mai negocieze pe SIIJ sau alte subiecte.

Pe scurt, Stelian Ion a refuzat să avizeze planul cu pricina făcând imposibilă intrarea sa în vigoare. Cîțu i-a promis lui Barna repetat că planul nu intră în ședința de guvern dar tot l-a pus în mișcare. L-a mințit.

Miza și mai mare

Refuzul lui Stelian Ion a adus, însă, o oportunitate și mai mare pentru președintele Iohannis. S-a ivit posibilitatea să-l schimbe pe ministrul justiției pentru că acesta nu este cooperant în chestiunea numirii șefilor de nivel intermediar din parchete.

Chiar în aceste zile se desfășoară proceduri de numire la DIICOT și în DNA, or ministrul justiției făcea asta de capul lui. Și nu de capul PNL sau al președinției. Asta explică și atacul lui Iohannis la adresa lui Stelian Ion de acum ceva vreme.

Dacă tot n-a trecut PNDL 3, atunci măcar a fost schimbat Stelian Ion. Nu vă faceți griji, președintele nu va refuza remanierea. Măcar c-a evitat întreaga zi să vorbească cu cineva din USRPLUS. Ca și Cîțu de altfel.

Care este planul lui Iohannis și al PNL

Să exercite toate atributele puterii ca și cum ar fi singuri la guvernare. Mizează pe faptul că USRPLUS nu va rupe coaliția de guvernare. Pentru că partidul nu este hotărât, pentru că are alegeri interne sau din oricare alte rațiuni. Aș spune că sunt extrem de convinși că USRPLUS nu va pleca de la guvernare.

Dar dacă ieșirea de la guvernare se va întâmpla, există posibilitatea de a guverna minoritar o vreme. Cu sprijinul PSD care nu se aruncă foarte tare la moțiuni. Dar și în așteptarea reglării apelor în USRPLUS. Asta înseamnă câștigarea partidului de către cineva să vrea guvernarea.

Ce va face USRPLUS

Deocamdată oscilează. Toată lumea este de acord că ieșirea de la guvernare este obligatorie. Se caută modalitatea corectă. Și sunt două. Una este să demisioneze toți miniștrii, iar alta este o moțiune de cenzură. Cum a făcut și PSD cu propriul guvern. Acum această din urmă variantă este și cea oficială.

Scopul acestor mișcări nu ar fi însă îndepărtarea de guvernare cu totul, ci forțarea plecării lui Cîțu care s-a dovedit neloial în toată această perioadă. Aceasta ar fi marea miză pentru cei mai mulți din USRPLUS.

Cei doi bănuți ai mei

Dacă joi la prânz miniștrii USRPLUS nu și-au prezentat demisiile din guvern, formațiunea nu mai pleacă de putere. Orice încercare de a trage de timp înseamnă posibilități nelimitate de negociere, dar și o lipsă de voință în a tranșa problema.

Mai există un lucru pe care trebuie să-l urmărim cu atenție. Și nu cel legat de funcționarea coaliției sau afectarea treburilor publice. În definitiv, crizele politice apar în momente dificile, nu în timp de pace.

Chestiunea fundamentală este că astăzi avem un pol de putere incontestabil în România, care deține toate pârghiile și mecanismele de control. Și care nu mai este supus nici controlului parlamentar, dar nici altuia de tip public. Nu este mare diferență de putere sau de apucături față de guvernările PSD din anii trecuți. Acesta este lucrul pe care trebuie să-l privim cu atenție.

De ce sporesc tensiunile în coaliția de guvernare

5 august 2021 Cătălin Striblea 0 comentarii

De la începutul săptămânii, frecușurile obișnuite din coaliția de guvernare par să fi luat ceva mai multă viteză. Cel puțin în spațiul public, căci la nivelul culiselor lucrurile sunt un pic mai calme.

În declarații, însă, USRPLUS este împins în defensivă și trebuie să reacționeze, iar deteriorarea relațiilor pare că se accentuează. Mai ales că de data asta a intervenit și președintele.

Ce fapte trebuie să consemnăm?

Există două planuri la care trebuie. să ne uităm în această zonă. Primul explică ieșirea președintelui împotriva lui Stelian Ion.

„Având în vedere de unde am pornit, pot să spun da, coaliția funcționează, dar nu funcționează perfect. Sunt multe lucruri care nu funcționează. Bunăoară, SIIJ nu a fost desființat. Chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită.”
Klaus iohannis

Domnul Iohannis nu putea fi mai ipocrit și politicianist decât atât. Să-i reproșezi lui Stelian Ion nedesființarea SIIJ este de-a dreptul o minciună. Acesta a depus o soluție încă din luna februarie, dar hotărârea aparține Parlamentului. Iar acolo este o opoziție violentă din partea UDMR

De altfel, ministrul justiției a mai furnizat soluții și în alte ședințe ale coaliției. Discuțiile se poartă de fapt între UDMR și USR, iar PNL nu vrea să-și asume nimic. Soluția PNL este amânarea chestiunii până la înlocuirea judecătorilor CCR, de anul viitor.

De ce a recurs domnul Iohannis la acest gest?

Nu am decât o interpretare. Dându-i un șoc coaliției, a vrut să mute atenția de pe un lucru mult mai important în aceste zile: modul în care puterea așteaptă valul patru al pandemiei. Iar alegerea făcută de președinte și de premier este de-a dreptul darwinistă: scapă cine poate.

De fapt marea dezbatere națională ar fi trebuit să se poarte în jurul vaccinărilor și a restricțiilor necesare ca să oprească boala. Și în jurul pregătirii pentru toamnă. Ar trebui să urmărim și câți bani în plus va primi Sănătatea la rectificare.

Președintele a anunțat că nu va exista o obligativitate a vaccinării, guvernul a ridicat restricțiile. În fapt, în România, statul a abandonat sănătatea publică și pregătește doar o linie de salvare a celor care vor ajunge în spital. Or, președintele nu a vrut să aibă această dezbatere națională în acest moment. Pentru că nici el, nici favoritul său nu pot ieși bine din treaba aceasta.

În ce privește chestiunea coaliției

Florin Cîțu are și un meci personal pe care vrea să-l câștige prin poziționare față de cel mai popular ministru al cabinetului. Meciul cu Drulă îl profilează și-n fața partidului pe care vrea să-l conducă, dar și în fața electoratului general. Pentru că nu excelează în mișcări politice și-n măsuri spectaculoase, domnul Cîțu se folosește popularitatea ministrului de la transporturi pentru a-și mări imaginea sa.

Nu va repeta o manevră de tipul Voiculescu pentru că sigur rămâne fără coaliție, or asta ar pune partidul într-o situație crâncenă și oamenii de acolo nu-l vor ierta.

Ce va face USRPLUS

La rându-i USRPLUS va fi nevoit să aibă poziționări din ce în ce mai dese precum cea a lui Cioloș prin care va pune la îndoială dorința de reformă a vechilor partide. Și nu este ca și cum nu ar avea dreptate. Nici președintele și nici PNL nu sunt campionii unor mari schimbări.

Acum nu, dar în termen de cel mult doi ani, USRPLUS va trebui să decidă dacă mai rămâne la guvernare. PNL îl împinge constant acolo și va trebui să calculeze ce are de făcut în perspectiva alegerilor. Mai ales când o parte dintre reformele importante nu vor fi realizate.

Marea tăcere prezidențială revine

19 martie 2021 Cătălin Striblea 1 comentariu

În săptămânile următoare, Parlamentul va audia un număr de 26 de ambasadori propuși de președinție pentru noile posturi. E o mișcare mare în diplomația românească și absolut firească în orice democrație. Din când în când, administrațiile schimbă ambasadorii din rațiuni politice, administrative de performanță. Există și o durată estimativă a mandatului, patru ani, dar lucrurile sunt mai flexibile.

Dacă te uiți pe listă, vei constata că majoritatea celor propuși sunt profesioniști cu grade înalte în diplomația românească. Fiind un sistem relativ închis nu știm performanța reală a acestor oameni, dar o putem evalua pe baza unor factori cheie în relația statelor.

Aici este o prezentare a tuturor ambasadorilor

Ce ar trebui să știm?

Evident, însă, că mutările cele mai vizibile sunt legate de vedetele din lista de nume. George Maior pleacă din Statele Unite și merge în Iordania. Dacă te uiți la trecutul domnului Maior nu e o mișcare nepotrivită. Om cu experiență de servicii secrete, el merge într-o țară foarte complicată din punct de vedere geo-politic. Emil Hurezeanu cu experiența sa germană merge în Austria. Firesc ai spune, deși Austria are particularitățile ei. Este o țară placă turnantă unde se întâlnesc finanțe și idei din Estul sălbatic, Orient și vestul civilizat și cu totul alte provocări decât Germania.

Numirea cea mai interesantă este în Statele Unite. Și care are nevoie de explicații. Este vorba de o numire politică, nu profesională. Președintele trimite acolo cel mai important sfătuitor al său, Andrei Muraru. Este un om tânăr, energic, cu un trecut de istoric și administrație și cel care a decis de-a lungul timpului multe din aceste numiri.

În afară de calitatea sa politică și încrederea deplină pe care i-o acordă președintele, domnul Muraru nu are însă un trecut care să justifice această demnitate. I s-a oferit cea mai înaltă poziție din diplomația românească și desigur partenerii noștri vor observa că România a trimis cel mai important funcționar al administrației prezidențiale la Washington. Asta are valoare politică, dar poate să și livreze?

Dar de fapt ce vrem?

Care sunt prioritățile României în raport cu Statele Unite? Trei la număr: securitate geo-politică, investiții și ridicarea vizelor. Ne-a reușit doar prima și asta doar prin eforturi financiare uriașe. Adică, pe șleau, am cumpărat arme de la americani de s-au golit cuferele. În schimb stăm sub umbrela lor politică.

În rest, celelalte obiective au fost ratate cu brio de România. Și de ambasadorii săi care aveau o greutate mai mare decât a domnului Muraru. Dar poate el va reuși, deși acesta nu este un efort individual.

În fine, mai e o chestiune. Ce justifică aceste numiri? Ce ar trebui să știe publicul despre aceste alegeri? După cum vedeți, nimic. Asta pentru că domnul președinte nu dă interviuri niciodată. Ultimul l-a dat în 2017. De ce ar trebui să știe și unii ca noi ce mandat are domnul Muraru la Washington sau alții în zonele lor. Ce obiective li s-au fixat și cum le este evaluată performanța? Nu că m-aș aștepta la niște răspunsuri relevante, dar măcar să spălăm obrazul. Dar despre mandatele anterioare ce ar fi de spus? La fel, nimic. Tovarășii știu mai bine.

Aici este un interviu cu Andrei Muraru despre torționarul Vișinescu

Am mai scris despre tăceri aici

Câteva argumente în favoarea organizării alegerilor în decembrie

28 octombrie 2020 Cătălin Striblea 0 comentarii

Majoritatea specialiștilor în epidemiologie susțin că numărul de infectări urmează să crească în România în săptămânile următoare. Tendința este deja generată, iar noile restricții își vor face efectul de abia în două săptămâni. După care ar urma un platou de alte două săptămâni, adică un număr mare de infectări, dar nu se vor mai înregistra creșteri. Și de abia următoarele două săptămâni vor aduce o coborâre. Desigur, dacă măsurile vor funcționa și vor aduce rezultatele sperate.

Această evoluție a epidemiei se suprapune cu perioada electorală din România. În două săptămâni ar urma să înceapă campania electorală, una restrânsă, apoi, pe data de șase decembrie, noi ar trebui să mergem la vot. Această organizare este urmarea unei hotărâri de Guvern, aș acum stabilise legea veche a alegerilor. Dar o nouă lege a fost adoptată de PSD și prietenii săi din Parlament. Aceasta a fost declarată constituțională și acum trebuie să vedem cum va juca președintele Iohannis în această chestiune.

Dar, dacă legea este promulgată în următoarele săptămâni, PSD ar putea hotărî ca data alegerilor să se schimbe în primăvară. CCR a dat acest drept Parlamentului de a avea un mandat mai lung cu trei luni, chiar dacă nu va mai putea da legi organice. Așadar, și cu această legea, alegerile vor avea loc cel mai târziu în martie.

În ultimele săptămâni, PSD a dat semnale puternice că alegerile trebuie amânate. Motivul invocat este că epidemia e la un nivel atât de mare încât campania electorală, dar și procesul alegerilor în sine nu ar face decât să sporească numărul bolnavilor. Adică multe vieți vor fi puse în pericol de procesul electoral.

Prieteni, eu cred că alegerile trebuie să aibă loc în acest an. Așa cum procedează și alte state. În câteva zile vor fi alegeri în Statele Unite, țară cu probleme infinit mai mari decât ale noastre. Și acolo nu am avut această dezbatere. Nici chiar domnul Trump care și-a anunțat un al treilea mandat la un moment dat nu a putut să treacă de această barieră democratică.

Marea problemă a democrației este aceea că mereu se găsesc în calea ei diverse obstacole.. Mereu ne este prezentat un bine mai mare decât democrația însăși. Dar dacă există o certitudine în viața noastră politică este că indiferent de ceea ce i se arată în față și de câte probleme are, democrația funcționează.

Evident că argumentul sanitar este puternic. Evident că este posibil ca numărul de infectări să sporească în urma alegerilor. Dar atenție, problema nu este musai legată de marea masă a populației, ci de cei care lucrează efectiv în aceste alegeri. Nu cred că acolo unde ați mers la vot în alegerile locale ați remarcat probleme deosebite. În cazul meu, totul a mers impecabil. Deși am venit echipat, am primit la intrare mănuși, măști, dezinfectanți. Nimeni nu mi-a atins buletinul și nici ștampila din fața mea nu a venit din mâna altei persoane.

Este evident că orice grup de oameni, orice adunare se poate organiza astfel încât infectările să fie puține spre inexistente. Ține doar de noi să facem ceea ce trebui în acest scrutin. Nu putem invoca propria incapacitate organizatorică ca să diminuăm din democrație. Dimpotrivă, avem deja o experiență, a funcționat cât de cât, putem face mai bine.

Apoi, este evident că din punct de vedere al funcționării statului aceste alegeri trebuie să aibă loc. În aceste zile am văzut că se duce o bătălie politică chiar pe pandemie, pe viețile oamenilor. Avem un guvern minoritar și un Parlament care-i pune bețe în roate. Este evident nevoie ca orice guvern care vine în fața noastră din decembrie să aibă și sprijinul unei majorități parlamentare care să poată lua câteva măsuri dure. Atenție, asta nu înseamnă transferul de putere într-o singură mână, ci ceva mai multă coerență. Eu cred, de exemplu că dacă PSD câștigă aceste alegeri și face o majoritate parlamentară cu Pro România, PMP și UDMR, atunci cu această reconfirmare poate să guverneze.

Mai e un lucru și vi-l spun cu toată sinceritatea. Ultimii patru ani au dovedit că în Parlamentul României sunt personaje toxice, murdare și care au atacat din temelii regulile de bună funcționare a societății românești. Ei au pus la îndoială litera și spiritul legii, dar ș însăși normele de bună conviețuire în comun. Astăzi, după o salbă de ticăloșii făcute vreme de trei ani se folosesc de această nenorocire pentru a nu pierde o parte dintre privilegii și puterea lor. Chiar credeți că acest parlament care i-a dat o funcție pe viață lui Florin Iordache merită să mai rămână în această formulă? Nu cumva asta e o încercare de a fugi de răspundere? .

În fine, nimic nu ne garantează că în martie nu vor fi numere mai mari în boală. Cred că suntem de acord că boala asta va fi cu noi multă vreme. Slăbirea democrației nu este premisă. În vremuri de criză este timpul potrivit pentru populiști, extremiști și alte lighioane politice. Ei se vor ridica în curând și vor acoperi România cu un val de minciună și confuzie. De asta avem nevoie ca lucrurile să fie clare. Avem nevoie repede de politicieni care să ia măsuri ferme, legitime și care să reprezinte populația. Este timpul să reconstruim încrederea, nu să o diminuăm. Iar semnalul cel mai important este tocmai să ținem alegerile. Așa că vă invit astăzi să votați pentru alegeri.

Pe de altă parte, dacă PSD vrea ca epidemia să scadă ar trebui să poarte măști. Și să militeze pentru ele. Nu poți să spui că trăim vremuri periculoase și tu să pui pe locul întâi pe liste doi cetățeni care s-au bătut cu Poliția pe teme de mască. Să spunem cinstit că planul PSD este ca PNL să-și rupă gâtul în administrarea acestei crize și să revină la putere, cu orice cost. Chiar dacă asta înseamnă vieți pierdute.

Și să nu uit un argument pe care ni l-a dat un ascultător la Avocatul Diavolului. Dacă alegerile nu au loc acum, intră în vigoare pensiile mărite, or economia nu-și permite asta în mijlocul pandemiei. Pensiile trebuie mărite, dar nu în acest context în care nu putem plăti actualele cheltuieli curente.

La noi, hoția e mai gravă decât schimbările climatice

24 iunie 2020 Cătălin Striblea 00:03:58 1 comentariu

Sunt inundații masive în jumătate de țară și mii de oameni suferă. După o secetă cumplită, avem cea mai ploioasă lună iunie din istorie. Dar și o altă premieră. Președintele Iohannis a făcut astăzi o declarație, înaintea unor ședințe speciale ale guvernului, în care ne spune că e timpul să avem grijă la schimbările climatice.

Trei persoane au murit, câteva zeci au fost evacuate, iar 400 de gospodării sunt inundate, dar și multe drumuri au fost blocate. 160 de localități din 29 de județe sunt afectate de cel mai mari ploi din ultimii ani. Iar râurile Tisa și Prut au coduri roșii de inundații.

Ce vedem nu e o premieră. România avut parte de inundații mari și la începutul anilor 2000, dar și în 2018. Autoritățile române au avut diverse programe de reconstrucție a digurilor și s-au schimbat diverse standarde de construcție pentru drumuri, poduri, acumulări de ape sau canalizări la orașe.

E o treabă complicată pentru că astfel de proiecte par inutile uneori. Iată în ultimele luni, România și alte țări central-europene au suferit de secetă. Cantitatea de apă lipsă a fost compensată doar într-o lună. Nici nu s-a terminat iunie și avem cele mai mari ploi din două generații. Este clar că viața noastră s-a schimbat și specialiștii spun că vremea cu extreme va fi constanta viitorilor ani.

Asta ne-a adus o altă premieră. Este pentru prima oară când de la tribuna Cotrocenilor, președintele Iohannis introduce schimbările climatice pe agenda populației. Nu e o preocupare în cea mai mare parte din România și corectarea acestui lucru va însemna o muncă de ani buni.

Este imperativă o schimbare rapidă de abordare pentru a putea răspunde eficient unor situații de o asemenea amploare. Va trebui să depășim mentalitatea că e suficient să construim încă câteva diguri pentru a stopa inundațiile. Digurile nu sunt suficiente”
Kluas Iohannis, 24 iunie 2020

Președintele Iohannis spune că nu mai ajung doar îndiguirile noi, ci că trebuie să oprim tăierea pădurilor și să păstrăm fondul forestier. E drept, în România se taie anual 18 milioane de metri cubi de lemn oficial. Și încă 20 de milioane de metri cubi se fură. Acest lucru este spus într-un raport al Inventarului Forestier Național, organism independent făcut la presiunile Uniunii Europene.

Cercetătorii care au întocmit raportul s-au hotărât să rupă tăcerea și acuză că rezultatele prezentate superiorilor au fost îngropate. Raportul a fost făcut public fără a conține cea mai importantă informație: numărul uriaș al arborilor care dispar din păduri. „Nu au niciun interes ca pădurile României să fie monitorizate, deoarece în incertitudine se pot face tot felul de manevre”, spune unul dintre cercetători.
Recorder, 23 octombrie 2019

Doar că după ce au descoperit aceste date, în 2018, statul român a refuzat să le recunoască oficial și nu le-a cuprins în niciun document. A fost nevoie de doi ani ca această concluzie să fie acceptată oficial. Drept urmare, în fiecare oră în România dispar trei hectare de pădure, iar țara a ajuns sub media europeană la suprafețe împădurite.

Dar ce povestesc eu aici sunt doar statistici. Adevărul este că aceasta este una dintre cele mai mari afaceri de pe la noi, una care împletește mafia și politică, laolaltă cu o grămadă de oameni obișnuiți. Cred că știți cu toții momentul în care la Sighetu Marmației, 400 de hectare de pădure au dispărut într-o colaborare a neputinței între autoritățile silvice, poliție, dar și cu tăcerea locuitorilor obișnuiți.

Acea pădure nu ar fi putut să dispară peste noapte fără ca nimeni să vadă. Nici cetăţenii nu au sesizat, nici autorităţile statului nu s-au sesizat. Aproape că într-o conlucrare comună o suprafaţă importantă din pădurile României a dispărut. Colegii de la Garda Forestieră Cluj au descoperit acest subiect, l-au investigat şi vă anunţ că, săptămâna trecută, dosarul a fost trimis la Parchet”
Costel Alexe, Știrile ProTv

Sigur, domnule Iohannis, că defrișările ar fi trebuit oprite. Dar pentru asta nu trebuie să vorbiți de schimbări climatice. Trebuie să vorbiți de corupție, de mafie, de politicieni abuzivi și mincinoși. Ca să închideți acest episod vă trebuie doar voință politică și juridică. Și procurori curajoși. Așa că, promulgați de urgență, legea privind DNA-ul pădurilor. Ar fi doar un pas ca să putem schimba ceva.

Reașezarea campaniei electorale: Iohannis se întoarce la statul de drept

3 iunie 2020 Cătălin Striblea 00:04:14 0 comentarii

Am intrat în linie dreaptă spre dublul rând de alegeri din această toamnă, locale și parlamentare. Și încep să se vadă cele două-trei mari teme cu care ne vom bate capul în următoare perioadă.

Întâi de toate, să spunem că avem o decizie a CCR care ne arată că alegerile locale vor fi la toamnă, foarte probabil în septembrie. PSD va forța în continuare să stabilească data alegerilor, după cum ne-a dat de înțeles domnul Ciolacu. Dar să nu ne iluzionăm. PSD și PNL se vor înțelege asupra datelor, lucrurile aici fiind destul de clare. După ce-au votat să facă alegeri doar într-un tur, miza este să-și păstreze ce au deja acum și să scoată din joc USR, PLUS și partidul lui Victor Ponta. Ceea ce se va întâmpla în mare măsură. Necunoscuta jocului rămâne Bucureștiul, unde fără o alianță a dreptei, Gabriela Firea va rămâne primar. Dar asta înseamnă că PNL și USR trebuie să-și împartă primăriile locale, ceea ce nu au reușit încă.

Este posibil ca alegerile generale să aibă loc în decembrie. PNL nu o să fie mulțumit cu data, dar nu prea are opțiuni. Potrivit Barometrului Europa FM este este în scădere și nici cu aliați nu mai poate face o majoritate.

PSD crește ușor și lent, dar așteaptă luna septembrie când va da lovitura cu mărirea pensiilor. Adică PNL nu va mări cu 40 la sută, ci cu mai puțin, și așa va nemulțumi și pensionarii, dar și electoratul activ care nu vede cu ochi buni nicio mărire a pensiilor, din cauza deficitului uriaș. Această bombă plasată de PSD pe traiectoria guvernamentală va fi principalul cal de bătaie în campania electorală. PSD va apăsa cât poate de mult pe ideea că PNL a dărâmat România prosperă și că fură viața pensionarilor.

Un al doilea punct de atac al PSD va fi un raport cu achizițiile guvernamentale în perioada de criză sanitară. O comisie parlamentară de anchetă a fost demarată. Fiecare cumpărătură, și multe au fost absurde, va fi detaliată, clasificată și amendată. Vom afla cu siguranță de mai multe abuzuri și cifre uimitoare, iar mesajul este deja cunoscut. În timp ce românii sărăcesc, liderii PNL și acoliții s-au îmbogățit.

Cu aceste două cărți în mână, foarte probabil înaintea alegerilor, PSD va dărâma guvernul prin moțiune de cenzură ca să-și arate forța. Va fi exact însă înaintea alegerilor, astfel încât să fie un interimat numai bun de criticat.

Care va fi răspunsul unui PNL aflat în corzi? L-am aflat de la Klaus Iohannis: un nou pachet de legi privind justiția. De fapt un pachet de legi care să repare ce-a făcut PSD-ul în anii Dragnea. Acest pachet va avea o magnitudine uriașă și practic va readuce justiția înainte de momentul atacului lui Dragnea. Este de așteptat ca măcar o parte din PSD să se opună la asta, dar asta îi va pierde. Hoția și nereformarea PSD vor fi argumentele PNL, care va atrage atenția că întoarcerea stângii la guvernare echivalează cu o revenire a lui Dragnea.

Atacul va fi extrem de dur pentru că președintele a pregătit mai multe argumente. Și, atenție, întoarcerea la un concept care dă amețeli PSD-ului. E vorba de statul de drept. Acest anunț, complet ignorat se regăsește în discursul de după reuniunea CSAT în care s-a prezentat strategia națională de apărare. Iată și formula pe care a folosit-o președintele: securitatea națională se bazează pe relația flexibilă dintre securitate – prosperitate – stat de drept – democrație – identitate. Se pomenește și de o analiză profundă a instituțiilor statului, dar și de o colaborare civili- militari, care în mintea PSD nu poate suna decât a colaborare dintre DNA și SRI. Pentru că domnul președinte nu dă interviuri, e greu de spus care e sensul exact al cuvintelor sale. Dar, pun mâna în foc că toamna și alegerile vor coincide și cu o viteză în plus la DNA.

Pandemia și autonomia au intrat în cursă electorală

5 mai 2020 Cătălin Striblea 00:04:01 0 comentarii

Discursul președintelui Iohannis de la luni la prânz a amestecat epidemia cu autonomia, iar genul acesta de comunicare ar trebui să poarte un nume. Cum nu l-am găsit, i-am spus simplu: campanie electorală.

Am privit surprins revenirea președintelui la discursul privind autonomia Ținutului Secuiesc, lucru pe care l-a declarat imposibil. Prima dată, m-a surprins pentru că nu avea de ce să fie prezent la coada unui anunț despre pandemie. A doua oară pentru că eu credeam că vrea să-și ceară scuze pentru folosirea limbii maghiar într-un context neonorabil. Dar și pentru că legea de care vorbește se aplică deja de ani buni și acum doar este translatată într-un cod administrativ. Limba maghiară se folosește în anumite circumstanțe în localitățile cu 20 la sută maghiari. La ferk ar fi și-n cazul limbii chineze, dacă am avea aici o comunitate destul de mare.

Recursul la discursul naționalist e noua armă electorală a președintelui care știe că aceasta merge foarte bine la anumite categorii de public din România. Dar este și o ocazie să dea peste nas PSD care ani de zile i-a construit într-un mod, nu de puține ori josnic, o imagine de neromân. Grupurile de Facebook naționaliste, în care au pompat puternic diverși lideri ai PSD, au făcut portret unui neamț rău și vânzător de țară. Iohannis doar le scoate ipocrizia pe ochi.

Mai e ceva. PSD și nu numai, de fapt toate partidele care au fost vreodată la guvernare, s-au jucat periodic cu astfel de legi, din rațiuni electorale. Ungurii le arătau alor lor că sunt niște naționaliști convinși, de cealaltă parte românii apărau Ardealul. Și scoteau câte un proiect de lege din mânecă de câte ori aveau nevoie să se joace în alegeri cu el. Tehnica e știută și instrumentată ani buni.

Problema este una electorală, dar ce este nelalocul lui este combinația dintre cele două teme. Când vorbim de coronavirus vorbim de viață și de moarte, vorbim de prăbușirea economie, vorbim de schimbări profunde în viața noastră, fie că suntem români, unguri sau sași. Discursul președintelui te face să te întrebi dacă nu cumva și partea de epidemie este jucată politic în scop electoral.

Asta pentru că după o perioadă de prudență, odată cu scăderea în sondaje a PNL, Cotroceniul anunță tot felul de libertăți, de înlesniri și relaxări. Or aici nu putem face politică, putem lua doar măsuri bazate pe știință.

Abordarea hiper prudentă a României poate fi considerată una cu rezultate bune, deși numărul de morți la milionul de locuitori este mai mare decât în alte state. Joaca din ultimele zile și răspunsul la nevoia de relaxare a populației este periculos pentru că înmoaie vigilența, iar acest lucru se va vedea ușor pe străzi. La fel, răspunsul economic corect, care să taie din cheltuielile de personal ale statului și să grăbească investițiile, a fost evitat. Ba, este posibil ca pensionarii să primească și o mărire a pensiilor, deși toată lumea vedea că e imposibil. Nu cu 40 la sută, dar ceva, acolo, înainte de alegeri. Asta în condițiile în care toate încasările statului din martie s-au dus pe pensii și salarii, lucru de neimaginat în toți anii din urmă.

Pe scurt, discursul puterii din ultimele zile este unul care pregătește alegerile, fie că vorbim de politică, sănătate sau economie. Iar în aceste zile, când diverse crize se aștern în fața noastră, este pur și simplu periculos.

Foto: presidency.ro

De ce a reînceput Iohannis campania electorală?

29 aprilie 2020 Cătălin Striblea 00:03:56 2 comentarii

E o surpriză pentru toată lumea că în plină pandemie avem lupte politice, dar președintele Iohannis a lansat două atacuri violente la adresa PSD în ultimele 24 de ore după acesta încercase câteva dintre șmecheriile obișnuite din Parlament. Ce se întâmplă?

Nu cred să-l fi văzut pe Klaus Iohannis într-un discurs mai violent la adresa PSD decât cel de miercuri la prânz . ”În timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor.”

După ce ani de zile a suportat campanii în care era numit, ne-român element străin, acuzat de că e de altă religie sau trecut prin oricare alte injurii pentru lipsă de patriotism, doar pentru că este de altă etnie, Domnul Iohannis a prins cel mai potrivit prilej de răspuns. Din neglijență, prostie sau vreun târg politic dubios, PSD a scăpat o lege privind autonomia ținutului secuiesc, legea care a fost adoptată tacit.

Asta e o șmecherie inventată de Adrian Năstase, dar menținută de toate puterile, ca unele acte normative să treacă pe sub radar. Inițial, legea era menită să treacă legislație europeană, dar apoi a devenit o ocazie de târguri politice.

Pentru un partid cu iz profund naționalist, cum fost PSD-ul în ultimii ani, asta fost o greșeală. Din apărători ai românismului verde, ei au devenit aliații UDMR la ruperea țării. Domnul Iohannis doar a taxat cu voioșie și înverșunare toate mizeriile pe care le-a suportat ani de zile.

Și era și un moment prielnic. Discursul de marți, din conferința de presă, a fost presărat cu referiri la PSD. Dese, acestea vizau greaua moștenire lăsată de partidul condus odată de Liviu Dragnea. Iohannis le-a amintit tuturor că din cauza PSD nu avem nici materiale pentru pandemie, dar și visteria goală.

Greaua moștenire e o temă preferată a politicienilor români și o pisică aruncată în curtea vecină de câte ori a venit ocazia. Acum, de exemplu, domnul Iohannis a uitat că partidul său era la guvernare de ceva vreme înainte de pandemie, dar stocuri tot nu am avut.

Și a mai făcut domnul Iohannis o declarație care te face să ridici o sprânceană. ”este cu totul și cu totul altceva decât pe vremea guvernelor pesediste, când eu spuneam una, ei făceau alta și a pierdut România. ” Păi asta este exact democrația și nu ar trebui să ne mirăm de ea, chiar când nu ne convine.

De ce totuși această reînviere a agendei politice? Odată pentru că orice partid aflat la guvernare în mijlocul unei crize pierde în sondaje. E firesc, deși echipa Orban pare că s-a descurcat onorabil în această nenorocire. Dar, al doilea motiv este că PSD rămâne la fel de toxic. Chiar când toată lumea era cu ochii pe pandemie, prin comisia juridică de la cameră era trecută o lege care le dădea voie aleșilor locali incompatibili, peste 1000, să mai poată candida o dată. În pandemie ca hoții, cum ar veni. Adăugați valul de legi populiste în care PSD pune în sarcina guvernului tot felul de plăți, dar fără a indica de unde banii. Iată, legea decontării chiriilor care trebuie plătite de fisc.

Concluzia? Alegerile sunt necesare. Anticipate nu mai pot avea loc, le așteptăm pe cele la termen. Cum PNL va ieși slăbit din criză , Iohannis trage tare acum și profită de toate combinațiile PSD pentru a ține scorul egal. Și tot așa, până la toamnă.

Resetarea României ar trebui să fie o credință, domnule Iohannis!

17 aprilie 2020 Cătălin Striblea 00:03:39 0 comentarii

Este timpul să vorbim de restarea României, așa cum a spus președintele. Mari și spectaculoase cuvinte. Și care sunt rostite de fiecare dată când o nenorocire lovește România. Măcar de data asta o să se întâmple?

Imediat după ce Parlamentul a votat condiționat prelungirea stării de urgență, președintele Iohannis a rostit cel mai dur discurs politic de la începutul crize. Acesta viza coaliția PSD-ALDE, Pro România, UDMR. Președintele spune că România trebuie să scape de politicieni iresponsabili. A numit majoritatea din Parlament drept nelegitimă și a spus că ”E inacceptabil și revoltător să-i vedem dând lecții azi pe cei care au lăsat spitalele fără resurse, au distrus sistematic sisteme întregi.” Apoi a adăugat că acest efort de corectare a vechilor erori va continua accelerat după criză.

”Această criză ne-a dat lecții dureroase, care trebuie însușite, despre nevoia de a întări statul, despre nevoia stringentă de a restructura serviciile publice pentru a elimina clientelismul și de a susține zonele care alcătuiesc fundamentul unui stat funcțional, aflat realmente în slujba cetățeanului. Pentru a putea progresa și a recupera din pagubele grave produse de epidemie, resetarea României este acum mai necesară și mai urgentă decât oricând.”

Mă bucur că domnul președinte Iohannis a ajuns la concluzia noastră că azi plătim 30 de ani de greșeli, de politicianism, de pile. Modul de a face politică din România ne-a transformat într-un stat slab, vulnerabil, putred de corupție și din care, vorba unuia dintre vorbitorii României în Direct, lumea a plecat fugind. PSD și aliații au desăvârșit această stare, dar nu singuri.

Mă bucur că vede toate aceste lucruri în cel de al 12-lea, dacă nu al 13-lea ceas. Și că este dispus din nou să ne îndrepte după această dramă. Bunele intenții sunt valoroase. Dar de fiecare dată când are acest gând să se uite la propriul guvern care face acorduri electorale cu Biserica încălcând recomandările sale. Sau să vadă că același guvern se ferește să deranjeze aparatul bugetar, acolo unde se concentrează cea mai mare povară a statului român, dar și toată pilăraia de partid. Și să se dea un pas mai în spate să se uite la vizita sa la Suceava când a dat binecuvântarea directorului Râmbu, la spitalul de sub pulpana jupânului Flutur.

Spre lauda sa, domnul Iohannis a ținut drept cârma în aceste luni și și-a asumat această criză. Nu a fugit, nu s-a ascuns, a impus măsuri corecte. Dar mereu trebuie să știe că schimbarea îi privește și pe ai lui, nu numai pe ceilalți. Și că aceasta e o schimbare profundă, a unui mod vechi de a face politică cu aranjamente și compromisuri de suprafață, cu unul în care să pornim o țară modernă.

Da, domnule Iohannis, după 30 de ani e timpul să vină o altă generație de politicieni. Ca în orice criză, și în aceasta este ascunsă o oportunitate. Condusă corect, România are o șansă uriașă. Se poate despovăra de instituții inutile, poate să se lipsească de clientela de partid, poate face loc unor oameni noi. România poate renunța la finanțarea unui uriaș aparat bugetar pentru a băga banii în infrastructură critică.

Domnul Iohannis nu mai are nicio miză electorală. Se poate desprinde cu ușurință și fără suferințe de partidul care l-a propulsat. E o șansă suplimentară. Cu o condiție: tot ce-a spus să nu fie un discurs, ci o credință!

Președintele întărește restricțiile. Cum rămâne cu economia?

15 aprilie 2020 Cătălin Striblea 00:04:02 0 comentarii

Este timpul să vorbim despre gestiunea așteptărilor. Acesta este cel mai complicat lucru pe care un politician îl are de făcut astăzi și unul după care a au ajuns să se conducă clase politice întregi. Or, tocmai la așteptările unei mari părți a populației, nu răspuns nicio secundă președintele Iohannis în discursul său de prelungire a stării de urgență.

Președintele a rostit un discurs apăsat, dur și care nu a lăsat loc de nuanțe. Restricțiile trebuie prelungite pentru că România încă nu a ajuns pe vârful valului și pentru că, dacă nu o facem, mai mulți oameni vor muri. De altfel, președintele a avut un cuvânt special pentru cei care au pierit și familiile lor, accentuând și mai mult dramatismul situației.

Discursul a fost presărat cu avertizări, dar și amenințări la adresa celor care nu-și fac treaba. Și a anunțat că deciziile de înlocuire ale celor cu funcții vor fi luate de acum cu viteză sporită.

Klaus Iohannis a adăugat și o frază pentru politicienii care pun presiune pentru redeschiderea economie. O astfel de decizie va duce la sporirea vertiginoasă a numărului de cazuri. Nu i-a numit, dar toată lumea știe că răspunsul era pentru Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta și compania care condiționează votarea stării de urgență.

Și aici ajungem la gestiunea așteptărilor. Cei numiți mai sus profită de o presiune a societății în care majoritatea nu sunt bolnavi, dar sunt din ce în ce mai săraci. Afaceri oprite, oameni în șomaj, oameni cu salarile diminuate, toți au nevoie să se întoarcă la treabă. Cei mai mulți nu au bolnavi sau morți în familie.

Mai mult, ei văd că state cu probleme mult mai mari au luat decizii calculate și treptate de deschidere a economiei. Spania, cu sute de morți pe zi, se grăbește. Austria redeschide magazine, Franța are un plan pentru luna mai. România are o promisiune de ajutor, dar care e pusă în practică șchiop. Și atunci toată lumea se întreabă: cât ne mai ții așa? Iar așteptarea era ca toată treaba asta să aibă și un final. La această așteptare președintele a avut un răspuns fără echivoc

”Toți vrem să ne recâștigăm viața, dar cât de repede se întâmplă depinde doar de respectarea restricțiilor. Sunt măsuri care salvează vieți”

În niciun caz, Klaus Iohannis nu gestionează așteptările celor care pun presiune. E mai fricos sau mai responsabil? Cred că niciuna nici alta. Rațiunea spune că președintele știe că are sub el un stat incompetent, slab, fără resurse și corupt. Și că dacă scapă boala din mână, numărul de morți va fi cumplit. Alege să mai strângă cureaua o lună pentru că altfel efectele ar putea fi dramatice.

Decizia este corectă, dar cu un singur amendament. Ea va avea valoare doar când guvernul său va începe să miște în plan economic. Când banii vor ajunge la firme, când sistemele de întrajutorare vor funcționa, când patronii vor primi un respiro. Și când povara bugetară va fi împărțită. Dar, deocamdată, tot ce știm este că guvernul s-a răzgândit să mai trimită bugetarii în șomaj tehnic. Iar asta înseamnă că președintele a arătat biciul României active, iar guvernul său zăhărelul aparatului de partid. Și cu tot respectul, noi nu asta așteptam.

Acest text a fost citit în rubrica Rațiunea Zilei, la Europa FM în fiecare zi la 17.30 și 7.30