încălzire globală

V-a fost cald vara trecută?

Dacă v-a fost cald astă vară, măcar pe aici, prin sudul României, poate vă gândiți la ce-ar putea urma în anii viitori. De vreme ce batem noi recorduri în fiecare an, mă gândesc că pe viitor s-ar putea să fie și mai rău. Cel puțin asta este tendința.

Și sigur că aici o să intervină încălzirea globală. Multă lume o să spună că există, alții vor spune că nu există, că e vorba de cicluri ale planetei. Și, desigur, o să avem și alte dezbateri legate de cine este vinovat, de cine ar trebui să taie din CO2 și mai ales că asta este o modalitate să ni se bage pe gât diverse reguli. Sau că, oricum este inutil pentru că alții nu vor aplica niciuna dintre măsuri.

Pentru mine acesta este genul de dezbatere care ne ține în loc. Câtă vreme procedăm așa s-ar putea să suferim la nivel individual destul de mult. E strategia greșită pentru a trăi prost în anii viitor.

De asta pentru mine este mai important cine se va ocupa de următoarele lucruri în anii viitori. Unele dintre măsuri va trebui să le luăm de unii singuri și pe nesimțite, deja o facem. Mai jos este o listă de lucruri la care eu mă uit și-i invit și pe alții să o facă. Nu trebuie să aștepți de la diverși lideri de opinie pentru treaba asta. Așadar, poți face tu sau pune presiune pe autorități.

Încălzirea și răcirea caselor

Fără a porni aerul condiționat am avut peste 30 de grade în unele zile în casă. Au fost seri când înăuntru erau 27-29 de grade. Și aici au intervenit panourile fotovoltaice, care pare că au fost o investiție bună. Aerul condiționat a mers cât a fost lumină afară în continuu. În iulie și august am folosit 700 de kilowați, din care 350 de kilowați de la rețea și 350 de la panouri. În ciuda consumului din casă am băgat în rețea 1,5 Megawați.

Casa este izolată, dar mi-am dat seama că nu am ales izolația corectă. Când se încălzește, polistirenul se și răcește greu. Și chiar dacă e mai rece afară, pereții emană căldură. Trebuie luată în calcul altă soluție.

De anul viitor, prețul la curent și gaze se liberalizează. Nu știm la cât se duce gazul, dar pate fi mult. La mine pasul următor este să punem pompă de căldură. Cred că în următorii ani vom trece din ce în ce mai mult spre curent electric. Pentru că ziua ne putem încălzi de la panouri.

Siguranța casei

În ultimii ani, observație personală, vântul bate din ce în ce mai tare și mai mult. Văd multe furtuni uscate, care ridică doar praf. De multe ori și fulgere fără ploaie. Avem o pergolă mare și acum îmi dau seama că de fiecare dată privesc cu emoție la ea când bate vântul. Și mai e și chestiunea acoperișului. Sper să țină. Paratrăsnet suntem singurii din zonă care au.

A plouat în două rânduri de ne-a umplut curtea. Avem un sistem de preluare a apei de pe casă și deversarea lui în gropi cu pietriș făcute în grădină. Funcționează bine, dar nu poate prelua și apa din curte. Nu dăm apa în canalizarea satului. O fac destui și de câte ori plouă, aceasta se înfundă sau dă pe afară. Și asta este o temă de gândire pentru toată comunitatea.

Dincolo de temele individuale sunt cele ale comunității

Ce fel de canalizare ne trebuie ca să preluăm apa din furtunile din ce în ce mai mari? Deocamdată nu discutăm asta la nivel de comunități, dar există varianta să discutăm cu apa la gât.

Câtă apă va fi în sudul României, în special? De unde vom aduce apa în următorii ani, dacă nu va ploua cu zilele? Și puținele surse cum le vom proteja? Aici am doar întrebări, dar este ceva ce mi-ar plăcea să văd pe agenda publică.

Desigur, ca societate am ajuns la nivelul în care un profesor universitar întreabă dacă sunt necesari copacii care fac umbră. Pe mine m-ar interesa să văd un program intens de plantare a unor arbori în oraș și în jurul orașelor. Pentru că aceștia scad temperatura.

Tare aș vrea s ă știu ce rețele electrice sunt necesare ca oamenii de la bloc să poată folosi cu toții aerul condiționat vara. Sau poate nu mai trebuie să aibă aer condiționat individual și să fie obligatoriu să aibă instalații comune. În plus să știți că există o prevedere europeană care să oblige fiecare clădire nouă să-și facă 30 la sută din curentul electric. Sunt curios cum se va pune în aplicare.

Dar rețea pentru mașinile electrice cum o să facem? Că din 2030 nu o să mai fie noi decât din acestea.

Ah, da, și toate astea o să fie scumpe.

Ce vreau să vă spun este că mă lasă rece când cineva mi spune că nu există încălzire globală, că este conspirație sau are o teorie savantă. Știu că sunt câteva lucruri pe care pot să le fac eu ca să trăiesc ceva mai bine. Și că pot vota politicieni care iau măsuri coerente în această zonă. Este atât de simplu.

Ce le spunem copiilor noștri despre viitorul planetei?

Laudele la adresa pompierilor români care sting incendii în Grecia sunt printre cele mai viralizate știri din ultimele ore. Ne place să se vorbească despre noi și mai ales de bine. Asta nu ne mai lasă mult loc să vedem că și-n România sunt incendii de vegetație. Și aproape nu mai avem loc pentru știrea cea mare din spatele acestor incendii.

Iar aceasta spune că aceste incendii vor fi o constantă în viața noastră, de acum înainte. De asemenea, valurile de căldură persistentă, precum cele din ultimele săptămâni, vor fi dese. Iarna va fi scurtă și blândă aici. Iar când va ploua o va face abundent. Episoade ca în Germania, cu inundații catastrofale, vor fi des întâlnite.

Anunțurile sunt cuprinse într-un raport al ONU pe care voi încerca să-l explic în rândurile următoare. Raportul este realizat de o Comisie Interguvernamentală privind Schimbările Climatice (IPCC) și anunță că omenirea este într-o zonă ireversibilă în privința climei, iar ceea ce urmează este un „cod roșu” care amenință existența speciei.

Ce este acest raport IPCC?

Raportul este un document politic care cuprinde date științifice care vor fi puse la dispoziția liderilor lumii pentru a hotărî diverse măsuri privind mediul. Documentul este și un instrument de presiune care să-i împingă pe liderii mondiali să discute rapid și să hotărască rapid cum să limiteze gazele de seră.

Documentul face parte dintr-o serie, se publică periodic și este însoțit, în general de alte rapoarte pe care IPCC le adoptă din poziția de organism al ONU. Toate rapoartele din ultima vreme, indiferent de abordare, atrag atenția că lumea este într-un punct de schimbare ireversibilă din punct de vedere al temperaturilor și fenomenelor extreme.

Cine sunt experții IPCC

ONU nu are angajați oameni de știință care să facă studiile ce duc la diverse concluzii. Experții IPCC sunt cei care pun cap la cap diverse studii existente și cei care construiesc o hartă a acestor studii și ale concluziilor lor. Experții ONU, desemnați de guverne, se întrunesc periodic pentru a lucra asupra acestor documente și a trage concluzii din ele.

Noutatea acestui raport este faptul că are cele mai avansate studii în materie de climatologie. De asemenea se bazează pe câteva modele computerizate care ne dau o idee despre ce ni s-ar putea întâmpla în viitor. Comitetul a primit un premiu Nobel în 2007 pentru activitatea sa.

Aveți aici istoria organizației

Ce spune acest nou raport

Raportul face întâi câteva observații legate de stare actuală a planetei și efectele încălzirii globale

  • Temperatura medie la nivel global a fost mai mare cu 1,09 grade în ultimul deceniu față de anii 1850-1900
  • Ultimii cinci ani sunt cei mai calzi din 1850 încoace
  • Ritmul de creștere al nivelului mării s-a triplat față de anii 1901-1971
  • Activitatea omului este „cel mai probabil” cea care a dus la topirea ghețarilor.
  • Este „aproape sigur” că temperaturile călduroase extreme vor deveni frecvente și că cele reci vor fi scurte și din ce în ce mai rare

Raportul arată că încălzirea din acest moment a dus la schimbări ale sistemelor climatice ale planetei, care sunt ireversibile la nivel de secole sau milenii. Oceanele vor continua să se ncălzească și apa va deveni mai acidă. Iar efectele se vor accentua odată cu fiecare grad de încălzire.

Ce este probabil să se întâmple

Raportul lucrează cu cinci scenarii pentru anii următori. Unul este mai prost ca altul, dar trebuie luate în considerare. Scenariile sunt legate de posibile niveluri de creștere a temperaturii. Iar acestea merg de la o creștere de 1,5 grade până la 4 grade.

  • Toate scenariile indică faptul că în 2040 planeta va fi mai caldă cu 1,5 grade față de 1850- 1900
  • Toate scenariile indică faptul că până în 2050, în cel puțin o ocazie nu va mai exista gheață la Polul Nord în luna septembrie
  • Numărul evenimentelor meteo extreme va atinge recorduri istorice chiar și-n acest scenariu de încălzire.
  • Inundațiile record provocate de creșterea nivelului mării, care acum au loc o dată la o sută de ani, vor deveni anuale.
  • Incendiile de vegetație vor deveni obișnuite. Au devenit, de fapt.

Ce se va întâmpla în România?

Potrivit raportului, România face parte din două zone climatice: cea vest europeană și cea mediteraneană. Asta înseamnă două tipuri de consecințe.

Seceta va deveni obișnuită în sudul României la toate nivelurile: hidrologic, agricol și ecologic. Din cauza aridității zonei o să avem frecvent incendii de vegetație. Va scădea nivelul ninsorilor, dar și viteza vântului. Intensitatea și frecvența valurilor de căldură vor crește și asta se va întâmpla peste tot în România.

În a doua zonă climatică a României, ploile torențiale vor fi regula în alternanță cu seceta. Inundațiile de tipul celor din Germania vor fi mai dese. Iar zilele reci și cu îngheț vor fi din ce în ce mai rare.

Este o situație catastrofală?

O mare parte dintre schimbările produse nu vor putea fi inversate vreme de secole. Pe de altă parte este o veste bună. Modelele matematice aplicate arată că dacă ajungem la zero emisii până la jumătatea secolului, temperaturile nu vor mai crește. Așadar ce avem de făcut este să reducem emisiile la nivel planetar în următorii 30 de ani. Desigur, lucrurile sunt mai complicate decât le descriu, dar cu acest gând pornim.

Este acest raport inatacabil? Poate să greșească?

Conducerea editorială a Wall Street Journal publică un text asumat de întreaga redacție care ridică semne de întrebare asupra studiului. Jurnaliștii WSJ spun că modelele matematice nu sunt cele mai de încredere și că acestea au dat greș în trecut. De asemenea, atrag atenția că prognozata creștere de temperatură nu este mai mare decât cea prezentată de alte rapoarte. Ba, mai mult, cel mai rău scenariu este ceva mai bun decât se arăta în trecut.

În plus, atrage atenția că amenințarea cu topirea calotei glaciare și prezența uraganelor este mai curând ipotetică, așa cum este prezentat în raport. WSJ atrage atenția că sumele cheltuite de administrații pentru oprirea emisiilor au fost mari, iar proiectele sortite eșecului. Publicația spune că riscul de a lovi economia este prea mare doar bazându-te pe ipoteze.

Aici este întregul articol

Ce le spunem copiilor noștri?

Aceasta este întrebarea pe care trebuie să o avem în minte. Oricum, ea va veni din ce în ce mai des. Probabilitatea este ca mare parte dintre aceste fenomene se vor întâmpla în decursul vieții noastre. Dar există posibilitatea ca ele să le însoțească întreaga viață a copiilor noștri.

Cred că suntem datori să le explicăm ce urmează și să le explicăm ce pot face, dacă noi nu reușim. Adevărul este necesar. Planeta nu va mai arăta ca până acum și ei trebuie să știe asta. Să fie pregătiți mental. Va trebui să le croim educația ca să se poată apăra și supraviețui. Și să construiască mecanisme care să ne aducă pe o traiectorie bună din nou.

Sigur că nu există un răspuns perfect, dar trebuie să începem să le căutăm pe cele bune. Și ce este mai dureros este că trebuie să le spunem că vor fi nevoiți, din miliarde de motive, să nu mai trăiască ca noi.

O sinteză a raportului o găsiți la BBC

Photo by Pixabay from Pexels

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!