Recent am terminat de plătit o rată pentru un calculator. Deși îmi propusesem să nu mai fac vreodată rate, a fost peste puterile mele ce-am luat acum doi ani. M-am angajat fix la 24 de rate. Și iar am jurat că nu mai fac niciodată. 

Rata trebuia plătită cam în ziua 10 a lunii. Și o plăteam când vedeam că se actualizează datele în cardul din aplicație. Doar că nu tot timpul roboții făceau asta pe 10. Uneori mai întârziau câteva zile. Și mă stresa că nu mai apare datoria. Iar ultima dată au trecut aproape două săptămâni și încă nu apăruse actualizarea cu cheltuiala mea. Așa că am achitat tot ce mai era, fără să stau pe gânduri. Căci eu și în fața robotului de la bancă trebuie să fiu pe zero. Sau cu conștiința împăcată. 

Pentru mine, datoriile sunt o sursă de stres. Fie că sunt la bănci sau la magazine. Nu mi-a plăcut nici să împrumut bani de la cunoscuți. Am un sentiment de apăsare dacă întârzii cu banii. Măcar o oră, măcar o zi. Pentru că am aplicații la utilități, plătesc înainte de apariția facturii. Nu știu dacă ați observat, dar la curent și gaz suma de plată apare întâi în aplicație și apoi se facturează. Când vine factura, eu am achitat deja. Sau am direct debit ca să fiu și mai sigur. 

Nu cer nimănui să fie ca mine, căci este un pic obositor. Dar așa am fost crescut. Mi s-a spus repetat că niciodată, dar niciodată, să nu întârzii cu banii. 

Nu pentru toată lumea este la fel. Cunosc oameni care plătesc în ultima secundă. Sau plătesc doar când vin somațiile. Și mi s-a întâmplat în viață să mai dau de unul sau altul ce trebuia urmărit cu telefoane ca să scoți banii. 

Majoritatea nu simte presiunea de a plăti datoriile

De fapt, însă, aici se situează majoritatea lumii în această țară. Există un studiu comandat de Kruk România, liderul de piață în managementul datoriilor.

Studiul este făcut de IRES și are câteva constatări surprinzătoare, dar și multe de bun simț. 

Una dintre constatările surprinzătoare este majoritatea dintre noi nu au un sentiment de rușine când nu plătesc datoriile. Este vorba de 77 la sută dintre cei intervievați. Două treimi. Dar stai că este un pic mai mult. Aproape 60 la sută dintre noi nu sunt nici măcar stresați de neplata datoriilor. Faptul că pot exista consecințe nu-i tulbură foarte tare. Nici frică, nici supărare. 

Este posibil, totuși, ca aceste sentimente să fie declanșate de faptul că majoritatea dintre noi apelează, în caz de probleme financiare, la oameni care le sunt apropiați. E vorba de rude sau prieteni. După care, undeva în jur de jumătate cred că de o datorie te poate scăpa banca. IFN-urile sunt considerate ultima șansă pentru plata unei datorii. 

În egală măsură, nu-i considerăm de încredere pe cei care nu-și plătesc datoriile. Ba, mai mult, îi vedem iresponsabili pe cei care au datorii. Probabil până când suntem în situația de a plăti datoria, căci se vede atunci nu avem apăsări. 

Aș mai adăuga câteva date aici, totuși. 

Cea mai mare parte dintre noi își plătesc datoriile pentru că așa este cinstit și moral. Dar nu și pentru că este legal. Aici doar o treime vede că așa ar sta lucrurile. Și doar un sfert le plătesc pentru liniștea lor. Eu cred că sunt în vârful acestui sfert.

Nu vreau să vă agasez spunând că doar 8 la sută dintre noi își plătesc datoriile din bun simț. Dar sunt curios cum ajung 3 la sută dintre noi să creadă că nu li se întâmplă nimic dacă nu-și plătesc datoriile.

De ce este important

Scriu asta pentru că urmează o perioadă mai lungă de timp în care cu toții vom acumula datorii. Va fi o perioadă de criză inflaționistă, de criză financiară. Or, fiecare datorie pe care o facem, dar nu o plătim îi șubrezește pe alții. Nu toți cei de la care împrumutăm bani sunt putred de bogați, nu toți sunt șmecheri sau urmăresc interese ascunse. Mai ales când vorbim de instituții și de contracte aflate la lumină. 

Este important să citești ce semnezi, să-ți știi drepturile, să nu semnezi în grabă, să vezi și literele mici și să nu te arunci după orice ofertă care promite luna de pe cer. Echilibrul și cumpătarea sunt lege. 

Las la final și vești bune. Sau poate așa le simt eu. Jumătate dintre noi sunt aproape mulțumiți de felul în care trăiesc și ceva mai puțin de jumătate de banii pe care-i câștigă. Și cei mai mulți de casa în care trăiesc. Și, da, jumătate dintre noi mai apucăm să și facem economii. Și încă ceva: suntem cu toții disciplinați la plata utilităților și mai bine de jumătate la plata creditelor. Ceea ce este aproape normalitate. 

Photo by Mikhail Nilov from Pexels