Guvernul a adoptat o nouă ordonanță privind prețurile din energie. Subiectul este foarte complicat, dar o să încerc să simplific cât de mult. Înainte o să spun că, după adoptare, toată lumea este nemulțumită. De la furnizori, la traderi, companii și public.
Ce spune ordonanța
Pragul de consum la care se plafonează prețurile este de 255 kwh, în loc de 300. Atenție, e vorba de consumurile din 2021. Nu vă ajută foarte tare să stingeți lumina acum. Da, reduceți consumul, dar nu primiți plafonarea.
IMM-urile primesc compensare până la 85 la sută din consum.
Statul pune o suprataxă pe toate veniturile rezultate din contracte care depășesc 1300 de lei Mwh. Iar dacă o factură de la un furnizor vine la compensare către stat cu un preț mai mare, statul o plătește până la limita de 1300 de lei.
La gaze nu există schimbări.
De ce face guvernul asta
Pentru că este ferm convins că o parte din prețul energie este speculat pe lanțul de vânzare și crescut artificial. Ministrul Popescu spune că, știind de taxare, vânzătorii nu mai au interes să meargă pe prețuri mari pentru că oricum vor pierde banii. De altfel, ieri ai multe companii au încercat să cumpere curent la 1300 Mwh, dar nimeni din piață nu a vrut să vândă.
Care sunt criticile aduse
Principala critică este că statul își sporește veniturile, dar că nu oprește deloc prețurile artificiale. Apoi că ordonanța interzice virtual exporturile de energie, în condițiile în care România nici măcar nu are un excedent. Asta înseamnă că la momentul la care vom avea nevoie să importăm (și asta se întâmplă mai des) s-ar putea să nu găsim curent.
Apoi, statul obligă furnizorii să finanțeze plata curentului electric. Adică vor cumpăra la preț mare, vând la preț impus, statul nici măcar nu mai decontează. Ca să nu mai zicem că nu a plătit nici ce datora.
Și ar mai fi două efecte negative,
pe care le anunță expertul în energie, Dumitru Chisăliță.
Câteva sute de mii de consumatori casnici care plateau până pe 3 august 2022, un preț de 1 leu/kWh, vor plăti de la 1 septembrie 2022, cel puțin dublu pentru același kWh. Cert este că furnizorii de energie electrică au crescut deja ofertele de preț la energie electrică, așa cum anticipam aceștia transferând costurile generate de Noua Ordonanță către consumatori. Dacă pe data de 31 august 2022 cea mai mica ofertă din comparatorul ANRE, pentru energie electrică vânductă consumatorilor casnici, era de 1,58 lei/kWh pe data de 3 septembrie 2022 cea mai mică ofertă era de 1,79 lei/kWh (o creștere de 12,5%), iar furnizorul care oferea 1,58 lei/kWh în 31 august 2022, oferă astăzi 2,93 lei/kWh (o creștere de 85%).
Consumatorii industriali de energie electrică (exceptând IMM), nu mai beneficiază de nici un sprijin în prezent. Acești consumatori sunt cei care produc valoare adăugată și care contribuie esențial la economia Românească, care peste noapte se trezesc că li se modifică costurile, deși ei și le au făcut după legile României, pe perioada cuprinsă în aceste legi. A da peste noapte o lege, care unora le modifică fundamental costurile, contractele încheiate cu bunurile produse etc., este sfidător la adresa lor și crează premizele reducerii activității sau chiar a opririi activității industriale. Oricum cei care vor rezista acestei situații, vor transfera costurile suplimentare cu energia, tot către populație, ca beneficiar al produselor lor.
Cine câștigă
Cea mai mare parte a populației care va avea un preț plafonat, chiar dacă mai mare. Diferența este plătită de stat. Dacă e plătită.
Instituțiile publice care au prețul la curent plafonat.
Statul care aduce bani cu nemiluita la buget, pe toate căile pe care le prinde.
Cine pierde
O parte mai mică din populație care nu are nicio protecție la plata curentului electric. Soluția la îndemână este trecerea la Hidroelectrica.
IMM-urile care nu au tot curentul plafonat.
Marii consumatori industriali care nu mai au protecție.
Traderii de energie care nu mai pot face profituri mari.
Furnizorii care nu-și mai pot achita facturile
Care este cel mai rău scenariu
Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, spune că riscul unui blackout este crescut. Adică e posibil ca furnizorii să nu mai aibă de unde să ia curent electric.
Care este, de fapt, marea problemă
În realitate, România nu produce destul energie electrică. Avem un minus de 1000 de Mwh pe zi. Iar noua ordonanță oprește investițiile.
A doua problemă este că prețul de tranzacționare a energiei electrice este deconectat de costul de producție, mult mai mic. Adică mecanismul de stabilire a prețului se face după cel mai scump produs, respectiv curentul făcut din gaz. Asta duce la distorsionare majoră. Cuplat cu lipsa energiei din piață, ajungem să plătim mult pe un produs care costă mai puțin.
Soluții
Reglementarea modului în care funcționează piața concurențială, dar nu la preț, ci la mecanismele de funcționare. Teoretic ANRE trebuie să calculeze marjele de profit de la pe fiecare verigă și să aplice niște plafoane. Și apoi e vorba de ruperea mecanismului care cotează prețul în funcție de curentul produs din gaz.
Soluția actuală nu face decât să aducă bani la buget, dar, în final, plafonarea și impozitarea sunt suportate de noi toți.
Ce așteptăm de la UE
În câteva zile, UE va anunța un mecanism de protecție care va avea trei axe. Întâi de vorba de eficientizarea consumului. Adică un fel de raționalizare benevolă. Apoi de noi. modalități de calculare a prețului. Și în fine de scheme de sprijin. Nu e clar de ce România nu a așteptat aceste soluții.
Pe cine să urmăriți în acest context complicat
Eu îi citesc pe Mihai Nicuț, Dumitru Chisăliță, Răzvan Nicolescu, Ana Otilia Nuțu.
Foto de la Pexels