energie

Câteva sfaturi utile pentru cei care intră în Casa Verde fotovoltaice

(P) Mai jos găsiți un interviu cu Andrei Ștefănescu, director general adjunct al E.ON Energie. Încerc să lămuresc cât mai multe întrebări pe care le-am găsit pe forumuri despre Casa Verde fotovoltaice. Câteva precizări înainte, însă.

Știți că am fotovoltaice de ceva vreme. Am pus fără programul Casa Verde pentru că acesta are o deficiență mare din punctul meu de vedere: timpul îndelungat în care se face instalarea. Dar recunosc că programul încurajează enorm pe toți cei care vor să fie parte din acest sistem. Și, da, vă spun că pentru mine afacerea rentează. Impactul asupra facturilor este clar, iar casa se susține pe timp de zi doar din panouri și și injectez destul de mult. Explic în podcast cu ce m-am confruntat

Între timp, Administrația Fondului de Mediu la lansat programul Casa Verde pentru fotovoltaice, pe rând, în toate regiunile țării. Doritorii sunt mulți, iar banii se epuizează în câteva minute.

Ce faci însă după ce se aprobă subvenția?

Am strâns întrebări legate de durata aprobării, timpul posibil de instalare, blocajele în obținerea documentelor de prosumator, chestiuni birocratice precum subvenții doar la adresa de buletin, dar și despre modul în care îți alegi instalatorul.

Invitatul meu este Andrei Ștefănescu, directorul general adjunct al E.ON Energie. Discutăm și despre programul E.ON Solar Home , care vă pune la dispoziție la cheie o instalație de fotovoltaice.

Iată câteva întrebări pe care le-am strâns de pe forumuri și de pe Facebook și la care primiți răspuns în acest podcast.

1. Cât durează analiza dosarului?

2. În cât timp ai panourile pe casă?

3. Cât durează să devii prosumator ?

4. De ce trebuie să pui doar la adresa din CI?

5. Cât de rentabil este să fii prosumator

6. De ce să alegi un instalator sau altul?

Știu că sunt dezbateri îndelungate despre subiect, dar sper că întrebările pe care le-am pus aici să aibă răspunsuri lămuritoare.

Ai calculat cât te-au costat luminițele de sărbători?

Noi avem un brad artificial acasă. Am înțeles că este ecologic, deși, acum, și asta este o dezbatere. Îl scoatem dintr-o cutie dreptunghiulară de carton unde stă tot anul. Sau cea mai mare parte a lui. Îl dăm cu aspiratorul, îl împrospătăm și-l punem la loc de cinste. 

Bradul are deja beteală pe el, dar și sistemul de luminițe. Alina le-a pus atât de bine și artistic într-un an, că am hotărât să nu mai scoatem bradul până în februarie. Așa că luminițele apar și dispar în același timp cu bradul. Dar nu sunt singurele luminițe de la noi. Mai avem cel puțin două șiruri. Unul pentru că, în fiecare an, am prieteni care-mi trimit brăduți în ghiveci și altul, mult mai lung, care decorează câteva tufe artizanale din fața terasei. 

Alina iubește așa mult atmosfera asta de sărbătoare, încât toată lumina asta și căldura sa stau așa până la trei luni. Asta-i viața, dar e frumos. A! și să nu uit. Există acum o modă între adolescenți să pună o instalație led în cameră care își schimbă culorile. S-ar putea să aveți așa ceva acasă. Vladimir și-a pus una și stă cu ea pornită cât de des poate. Și nici nu mi-aș fi bătut vreodată capul cu astea până când nu am văzut articolul de pe Stația de energie de la E.ON. Vă spun cu sinceritate că în mintea mea, niciodată, dar niciodată până la vârsta asta nu am făcut relația între luminițele astea și bani. Ele doar sunt acolo să producă bucurie… Dar? Citiți un pic mai jos…

Și aici aveți direct modul în care se face calculul pe Stația de Energie E.ON.

Așadar, calculele de la noi din casă arată chiar mai rău decât cel de aici. Pentru că nu ținem becurile alea cinci ore, ci toată ziua. Și nu sunt două șiruri, ci patru. Și nu stau doar o lună aprinse, ci trei. Pe șleau, plătim măcar 150 de lei pe atmosfera de bine. Destul de mult, aș spune, în ciuda sentimentului de plăcut din casă.

Iar ceea ce am găsit pe Stația de Energie de la E.ON a fost o conștientizare. Așa că am săpat puțin mai departe. Poți evita cheltuielile inutile?

Ce poți face în casă, cu eforturi minime, ca să reduci factura? 

De câțiva ani avem becuri cu senzori pe toate spațiile de trecere din casă. S-a dovedit a fi foarte util, mai ales când ai adolescent. Știți ce vreau să zic. Acum trecem prin hol, becul se aprinde și apoi se stinge la câteva zeci de secunde. Recomand, e o bătaie de cap mai puțin. Încercați să aveți și sisteme fixe însă, mai ales în zonele de depozitare.

După călătoria mea în Amazon și primul contact cu distrugerile provocate de consumul energetic foarte mare, am plecat de acolo cu un lucru foarte clar. Aparatele electrice aflate în priză consumă mult, chiar dacă nu sunt folosite. Așa că din 2008, tot am încercat să limităm consumul acesta.

În anii aceia scoteam televizorul din priză sau wi-fi-ul când plecam în vacanță. Calcule făcute de mai mulți specialiști arată că aparatele astea duc la un consum între 3 și 10 la sută din valoarea curentului consumat. Adică și o factură pe an poate dispărea din costuri. 

Mai jos aveți modul în care se poate face calculul pentru astfel de aparate. 

Iată aici un articol relevant despre aceste electrocasnice lăsate în priză

Enumăr aici câteva metode de economisire

Astăzi nu mai este nevoie să scoți lucruri din priză. Sunt mai multe metode prin care poți să limitezi consumul. Primul și cel mai simplu este să ai ștechere cu întrerupător. Noi folosim multe din astea.

Al doilea, nivelul următor, este să aveți prize inteligente. Acestea fac mult mai mult. Conectate la o aplicație de telefon pot controla diverse aparate. De exemplu, speli doar la lumina zilei, dacă ai fotovoltaice. Sau oprești un aparat care și-a terminat treaba. Sau îi dai curent doar când ai un tarif mai bun pentru tine. Poți controla astfel întreaga casă cu o investiție minimă. Și este util, mai ales când ai un sistem mai evoluat, cu programare.

Și de aici nivelul următorul este cerul, prieteni: casele inteligente. Zilele trecute am fost la Istanbul. Amicul meu, Dan, este pasionat de tehnologie. La un moment dat a scos telefonul din buzunar și-mi spune: ”dau drumul un pic la aspirator ca să dăm impresia că suntem acasă” și a pornit și două becuri. Tot din telefon controlează căldura în fiecare cameră din casă.

Există astăzi tehnologia și posibilitatea de a controla tot ce funcționează pe curent electric. Poți controla prizele, aparatele din casă, căldura, încărcarea mașinii, absolut tot. Tehnic, există posibilitatea de a opri consumul instantaneu și de la distanță pentru aproape orice aparat electronic sau electrocasnic. Sau să programezi aceste lucruri astfel încât odată cu ieșirea din imobil, casa să consume cea mai puțină energie cu putință.

Și scriu lucrurile astea nu neapărat pentru a spune că trebuie să salvăm ceva, ci pentru că acesta este un stil de viață care vine inevitabil peste noi. Beneficiile aduse sunt atât de mari, încât cred că vor fi luate în calcul de toată lumea în viitorul foarte apropiat.

*articol promovat de E.ON

Foto central: Pexels

Ce am câștigat după ce am pus fotovoltaice

*Articol susținut de E.ON

De mai bine de o lună am instalat panouri fotovoltaice pe casă. Și acum aștept să devin prosumator. Vă relatez mai jos experiența mea și vă prezint și un site de la E.ON cu date practice despre ce înseamnă asta. este un site care îți arată cum poți economisi energie, cum se fac prețurile și cum să devii prosumator. 

De ce a fost necesar să pun fotovoltaice

De ani buni consum curent undeva între 500 și 600 de kilowați pe lună. Nu e cea mai mare casă din lume, dar odată cu criza am aflat că sunt neglijent. Când facturile mari au început să lovească, nefiind protejat decât de contract, nu de plafonări, am început să tai totul. 

Am stins luminile din casă tot timpul. Mai este lumină doar unde suntem. Am stins toate luminile din curte cu excepția a câtorva stâlpișori cu led. Înainte aveam baie de lumină. Verificăm să nu funcționeze nimic neimportant peste zi. Și am schimbat obiceiul de consum. Înainte, de exemplu, când scriam un astfel de text, televizorul era deschis pe știri, sau pe fotbal sau era muzică. Acum folosesc curentul strict pentru activitatea pe care o desfășor. 

Am ajuns la 400 și ceva de kilowați, dar adevărul este că sunt câteva lucruri pe care nu le putem opri. În primul rând pompa de apă. Nu avem apă curentă, ci de la puț. Și o pompă care împinge apă de la 40 de metri. Este cel mai mare consumator din casă și pornește, chiar și cu presostat, de cele mai multe ori când dai drumul la apă. Gătim doar la plită cu curent electric, alt mare consumator pe care nu mai vreau să-l schimb. În rest, frigider, mașină de spălat vase și cea de spălat rufe. 

De asta am spus că ne trebuie fotovoltaice. Plus gândul că, dacă îmi iau mașină nouă, musai electrică cu alimentare de pe casă. 

Cât de complicat a fost să le instalez

Nu a fost. Pentru că nu am apelat programul de stat. Nu vreau să pierd timpul, luni de zile, ca să demarez investiția. Nici să o pornesc înainte și apoi să fac un decont cu instalatorii. Firma lor nu a fost de acord. Așadar, cu banii jos, treaba merge repede. Foarte repede, chiar și la o săptămână dacă găsești echipamente pe stoc. Sau cu așteptare de 45 de zile, în cazul meu, pentru echipamente aduse din Germania, panouri invertor. Per total 9 kWh. 

Lucrarea în speță durează două zile, cel mult. Toate companiile se ocupă de acte, inclusiv de dosarul de prosumator. Acum acesta este depus, am plătit procesarea documentelor și aștept. Cât? O să vă înștiințez de cum merge treaba. Și eu sunt curios. 

Ce avantaje ai ca prosumator?

Pe scurt, nu numai că o să ai mai puțină energie consumată, dar curentul pe care-l bagi în rețea, îl consumi înapoi aproape gratis. Vă recomand site-ul de la E.ON, care are o pagină specială dedicată .

Fac o paranteză aici. Stația de Energie E.ON este utilă din mai multe puncte de vedere. Pentru că noi vedem curentul electric doar ca un preț final, nu știm să calculăm și să analizăm toate componentele sale. Și, ca să fim onești, nici nu știm cum să facem economie de adevăratelea. Aveți aici câteva metode de economisire a curentului.  

Ce s-a schimbat după o lună de funcționare. 

Consumul de curent a rămas tot pe acolo, după cum vedeți. Dar noutatea este că aproape 20 la sută din consum a fost acoperit de panouri. Și că asta s-a întâmplat în luna cea mai complicată a anului, cea în care este cel mai puțin soare. În fapt, la început de decembrie, am numărat opt zile consecutive fără soare și cu ploaie. Surpriza plăcută este că instalația produce și pe nor. Nu la modul eficient, dar destul cât să acopere consumul cât nu suntem acasă. 

Azi, când scriu a fost cea mai însorită zi din ultimele două săptămâni. 40 la sută din consumul de zi al casei a fost asigurat de instalație. Fiind weekend, s-a spălat, s-a gătit, s-a făcut curățenie. Până la ora 16, instalația a produs 7 kilowați. 

Interesant este că noi ne-am schimbat comportamentul. De la instalare, mașina de spălat rufe și cea de vase sunt folosite doar în timpul zilei, cât este soare. Am schimbat și programul unui filtru de aer, care de atunci lucrează gratis de dimineața până la amiază. Și putem să folosim aerul condiționat pentru căldură, dacă este necesar. Astă vară, din cauza prețurilor mari nu am mai folosit aerul. 

În cât timp se acoperă investiția?

În cazul nostru, am făcut un calcul, este vorba de zece ani. Dar ea este aici să rămână pe viață. Este ca și cum ți-ai cumpăra o mașină, mult mai ieftină totuși, dar care nu-ți cere bani și după ce vine acasă. Dimpotrivă, în câteva luni va începe să-ți bage bani în casă. 

O să revin periodic cu prezentarea faptelor. O vorbă mai spun și despre Stația de Energie E.ON. Vă recomand secțiunea Ghidul de prețuri. E simplu, la obiect și te ajută să înțelegi mai bine pe ce să dai banii. Și, atenție, nu uitați că fiind informați, chiar știm să ne gestionăm banii mai bine.  

Photo Pexels

Cum arată minciuna raționalizării curentului în România

Duș în doi, raționalizare, ne pune Europa să închidem lumina. ”Eu nu pot să-i pun pe români să stingă becul”, trimiteri la comunism. Un val de minciuni politice sau ideologice coboară în România pe tema energiei. Și nu fac decât să exploateze o frică teribilă: aceea de a trăi și mai prost decât până acum.

Dar în chestiunea raționalizării, nimic nu este mai mincinos decât cele de mai sus. România nu are cum să limiteze și mai mult consumul populației, nici prin evitarea risipei, nici prin programe de altă natură. Asta pentru că suntem săraci.

Cei mai săraci energetici din Europa

România are cel mai mic consum pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Anual, românii consumă 2,7 Mwh de curent, de două ori mai puțin decât consumul unui german. Până și Ucraina înregistra un consum de 2,8 Mwh.

Potrivit datelor comunicate de guvern, 4 milioane de locuințe consumă până în 100 de kwh pe lună. Iar următoarele patru milioane au consum până în 300 de kilowați. Asta înseamnă că în majoritatea locuințelor ai un frigider, televizor și câteva becuri. Cine consumă mai mult de 300 de kwh este bogat în această țară. Și nu vorbim decât de câteva sute de mii de locuințe.

De fapt, datele oficiale arată că o treime dintre români sunt în sărăcie energetică, adică una din trei familii simte plata facturilor la curent ca fiind o povară.

Aici aveți un episod întreg dedicat sărăciei energetice, din podcastul Eu și energia, pe care-l realizez de câteva luni, alături de Mihai Nicuț.

De fapt, ceea ce evită să vă spună guvernanții din România este că sărăcia e atât de răspândită că măsurile astea nu se pot aplica. Da, putem reduce din risipă, asta este evident, dar în niciun caz nu poi să ceri populației să facă ceva în sensul acesta.

Pe șleau, cine vorbește de raționalizare în această țară vă minte sau vrea să vă sperie. Mai ales în condițiile în care majoritatea populației are facturile plafonate pe banii companiilor, iar resurse de gaz sunt.

Întrebarea pe care trebuie să v-o puneți este dacă primăriile au resurse să cumpere gazul și păcura necesare ca să facă căldură sau cum o să mai taie din curentul folosit în domeniul public. Aici este situația critică.

Și încă un lucru pe care vi-l ascund acești oameni.

Consumul casnic de energie din România este de 25 la sută din consumul total. Adică majoritatea curentului electric este cel folosit de companii. Cum ar veni, din 56 de Twh anual, doar 14 sunt consumați de populație. Greul este pe firme, care nici nu au tot curentul compensat. Mai mult, consumul în România a scăzut cu peste 4 la sută în ultima lună, iar marea problemă este la consumatorii industriali. Iar pe viitor, situația va arăta dezastruos din cauza faptului că prețurile necompensate se duc în inflație.

Dar becul îl puteți închide, dacă nu aveți nevoie. Căci risipa nu ajută.

Photo by Venugopal Nagandla

Noua ordonanță pe energie în câteva explicații simple

Guvernul a adoptat o nouă ordonanță privind prețurile din energie. Subiectul este foarte complicat, dar o să încerc să simplific cât de mult. Înainte o să spun că, după adoptare, toată lumea este nemulțumită. De la furnizori, la traderi, companii și public.

Ce spune ordonanța

Pragul de consum la care se plafonează prețurile este de 255 kwh, în loc de 300. Atenție, e vorba de consumurile din 2021. Nu vă ajută foarte tare să stingeți lumina acum. Da, reduceți consumul, dar nu primiți plafonarea.

IMM-urile primesc compensare până la 85 la sută din consum.

Statul pune o suprataxă pe toate veniturile rezultate din contracte care depășesc 1300 de lei Mwh. Iar dacă o factură de la un furnizor vine la compensare către stat cu un preț mai mare, statul o plătește până la limita de 1300 de lei.

La gaze nu există schimbări.

De ce face guvernul asta

Pentru că este ferm convins că o parte din prețul energie este speculat pe lanțul de vânzare și crescut artificial. Ministrul Popescu spune că, știind de taxare, vânzătorii nu mai au interes să meargă pe prețuri mari pentru că oricum vor pierde banii. De altfel, ieri ai multe companii au încercat să cumpere curent la 1300 Mwh, dar nimeni din piață nu a vrut să vândă.

Care sunt criticile aduse

Principala critică este că statul își sporește veniturile, dar că nu oprește deloc prețurile artificiale. Apoi că ordonanța interzice virtual exporturile de energie, în condițiile în care România nici măcar nu are un excedent. Asta înseamnă că la momentul la care vom avea nevoie să importăm (și asta se întâmplă mai des) s-ar putea să nu găsim curent.

Apoi, statul obligă furnizorii să finanțeze plata curentului electric. Adică vor cumpăra la preț mare, vând la preț impus, statul nici măcar nu mai decontează. Ca să nu mai zicem că nu a plătit nici ce datora.

Și ar mai fi două efecte negative,

pe care le anunță expertul în energie, Dumitru Chisăliță.

Câteva sute de mii de consumatori casnici care plateau până pe 3 august 2022, un preț de 1 leu/kWh, vor plăti de la 1 septembrie 2022, cel puțin dublu pentru același kWh. Cert este că furnizorii de energie electrică au crescut deja ofertele de preț la energie electrică, așa cum anticipam aceștia transferând costurile generate de Noua Ordonanță către consumatori. Dacă pe data de 31 august 2022 cea mai mica ofertă din comparatorul ANRE, pentru energie electrică vânductă consumatorilor casnici, era de 1,58 lei/kWh pe data de 3 septembrie 2022 cea mai mică ofertă era de 1,79 lei/kWh (o creștere de 12,5%), iar furnizorul care oferea 1,58 lei/kWh în 31 august 2022, oferă astăzi 2,93 lei/kWh (o creștere de 85%).

Consumatorii industriali de energie electrică (exceptând IMM), nu mai beneficiază de nici un sprijin în prezent. Acești consumatori sunt cei care produc valoare adăugată și care contribuie esențial la economia Românească, care peste noapte se trezesc că li se modifică costurile, deși ei și le au făcut după legile României, pe perioada cuprinsă în aceste legi. A da peste noapte o lege, care unora le modifică fundamental costurile, contractele încheiate cu bunurile produse etc., este sfidător la adresa lor și crează premizele reducerii activității sau chiar a opririi activității industriale. Oricum cei care vor rezista acestei situații, vor transfera costurile suplimentare cu energia, tot către populație, ca beneficiar al produselor lor.

Cine câștigă

Cea mai mare parte a populației care va avea un preț plafonat, chiar dacă mai mare. Diferența este plătită de stat. Dacă e plătită.

Instituțiile publice care au prețul la curent plafonat.

Statul care aduce bani cu nemiluita la buget, pe toate căile pe care le prinde.

Cine pierde

O parte mai mică din populație care nu are nicio protecție la plata curentului electric. Soluția la îndemână este trecerea la Hidroelectrica.

IMM-urile care nu au tot curentul plafonat.

Marii consumatori industriali care nu mai au protecție.

Traderii de energie care nu mai pot face profituri mari.

Furnizorii care nu-și mai pot achita facturile

Care este cel mai rău scenariu

Fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, spune că riscul unui blackout este crescut. Adică e posibil ca furnizorii să nu mai aibă de unde să ia curent electric.

Care este, de fapt, marea problemă

În realitate, România nu produce destul energie electrică. Avem un minus de 1000 de Mwh pe zi. Iar noua ordonanță oprește investițiile.

A doua problemă este că prețul de tranzacționare a energiei electrice este deconectat de costul de producție, mult mai mic. Adică mecanismul de stabilire a prețului se face după cel mai scump produs, respectiv curentul făcut din gaz. Asta duce la distorsionare majoră. Cuplat cu lipsa energiei din piață, ajungem să plătim mult pe un produs care costă mai puțin.

Soluții

Reglementarea modului în care funcționează piața concurențială, dar nu la preț, ci la mecanismele de funcționare. Teoretic ANRE trebuie să calculeze marjele de profit de la pe fiecare verigă și să aplice niște plafoane. Și apoi e vorba de ruperea mecanismului care cotează prețul în funcție de curentul produs din gaz.

Soluția actuală nu face decât să aducă bani la buget, dar, în final, plafonarea și impozitarea sunt suportate de noi toți.

Ce așteptăm de la UE

În câteva zile, UE va anunța un mecanism de protecție care va avea trei axe. Întâi de vorba de eficientizarea consumului. Adică un fel de raționalizare benevolă. Apoi de noi. modalități de calculare a prețului. Și în fine de scheme de sprijin. Nu e clar de ce România nu a așteptat aceste soluții.

Pe cine să urmăriți în acest context complicat

Eu îi citesc pe Mihai Nicuț, Dumitru Chisăliță, Răzvan Nicolescu, Ana Otilia Nuțu.

Foto de la Pexels

Câteva idei utile când primești facturi foarte mari la energie

Am stat de vorbă la România în Direct despre criza energetică și facturile uriașe care au ajuns la mai toată lumea. L-am invitat pe Răzvan Nicolescu, fost președinte al Agenției Europene de Reglementare și fost ministru al Energiei. Cred că am reușit să găsim câteva răspunsuri utile pentru cei care sunt în diverse situații limită.

Cei care au primit facturi despre care cred că sunt nejustificat de mari.

Verificați factura, vedeți dacă sunt respectate datele contractuale. Vedeți dacă este anunțată plafonarea sau compensația. Dacă există destule indicii că este vorba de o greșeală, anunțați furnizorul, ANPC și ANRE. Împingeți plata la limita deconectării, dar plătiți și așteptați apoi să recuperați banii. „Este posibil ca și noi să ne înșelăm și nu este necesar să facem o greșeală.”

Factura este mare, dar totul este în regulă

Verificați dacă sunteți în piața liberă. Poate, din neatenție, nu ați văzut notificarea de expirare a contractului. Fără semnătură ați ajuns în zona de ultimă instanță. Există astfel de cazuri. Verificați mereu facturile să vedeți unde sunteți. Și verificați ce tip de abonament aveți. Că sunt diferite chiar la aceeași companie. La curent, în această perioadă este mai bine să fii pe piața reglementată.

Furnizorul de gaze a dat faliment

Statul român a autorizat pentru intrarea pe piața liberă companii care nu au garanții materiale. Adică ANRE nu și-a făcut datoria și a lăsat în piață oameni care nu au ce căuta acolo. Odată ce contractul nu mai poate fi onorat, clientul ajunge la furnizorul de ultimă instanță. Este obligatoriu să vă mișcați repede și să ieșiți din această zonă care este mult mai scumpă. Căutați rapid un nou furnizor. Piața de ultimă instanță este foarte scumpă.

Nu acceptați prelungiri tacite

Există această practică la companiile de curent electric. Primiți un act care vă spune că în lipsa opțiunii voastre, contractul vă va fi prelungit automat cu un nou preț. Nu-l acceptați din prima, căutați variante pe piața liberă. Căutați ce este mai bun pentru voi acum. Și aici ajungem la altceva dureros.

Ofertele de noi contracte de șase ori mai mari

La gaz nu aveți decât soluția de a alege furnizorul care are prețul cel mai mic. Nu mergeți pe piața de ultima instanță. Chiar dacă oferta este mai mare, două luni sunteți acoperiți de plafonare și compensație. Apoi rămâneți în piața liberă și la prima posibilitate de schimbare a contractului, mergeți la concurență.

Pentru curent electric, recomandarea este să mergeți la Hidroelectrica care oferă prețurile cele mai bune. Este greu de contactat, site-ul nu prea le funcționează, dar presiunea publică este mare și asta se va rezolva.

Furnizorul nu te-a luat în evidență încă

Există cazuri când treci de la un furnizor la altul și nu ești luat în evidență, deși a trecut ceva vreme. Te duci la ghișeu și nu pleci de acolo fără situația rezolvată.

Condominii și centrale la comun

Ni s-a semnalat această chestiune în care avem un vid legislativ. Apartamente sau case care au singur contor. Sau o centrală de bloc care deservește 40 de apartamente. Aici lumea nu beneficiază de compensații pentru că, evident, nu se încadrează în consum fiind la comun.

Nu există soluție la această situație. Este un vid legislativ. Preluăm noi, presa, de aici.

Care este ideea generală

Gestul de a verifica contractul, durata, prețul și tot ce se întâmplă în piața liberă trebui să fie reflex. De fiecare dată când nu merge cum îți convine, pleacă de la furnizor. Urmărește ofertele, vezi ce se întâmplă în orașul tău. Companiile vin cu promoții. Semnează doar pe un an.

Cât despre politica generală, Răzvan Nicolescu spune așa.

Guvernul trebuie să urmărească cine face profitul nejustificat din aceste scumpiri. Cel mai probabil, cea mai mare cantitate de bani este la producătorii români. De acolo trebuie luată marja care depășește ce și-au propus și întoarsă către sprijinul populației.

Companiile românești sunt invitate de stat să lucreze cu prețuri mari, fiind legate să urmărească prețul bursei de la Viena. Asta se reflectă la plata impozitelor lor. Ca măsură urgentă trebuie ieșit de pe această piață, în condițiile în care România producea cea mai mare parte din ce are nevoie.

Reducerea TVA este o soluție pasageră corectă. De asemenea, ajutorul populației trebuie făcut diferențiat pe baza cotelor de venit. Nu toată lumea are nevoie de același ajutor. Acest lucru se poate face prin vouchere.

Dacă simțiți nevoia unor detalii, aici este înregistrarea emisiunii.

DESPRE RĂZVAN NICOLESCU

  • din mai 2021 este membru al Consiliului de Conducere al Institutului European de Inovare și Tehnologie
  • din aprilie 2021 a fost invitat de Comisia Europeana sa faca parte (timp de un an din Ambasadorii pactului Climatic European
  • intre 2020 si 2021 a fost partener în cadrul Deloitte (una dintre cele mai mari firme de consultanta si audit la nivel global)
  • in perioada 2014 – 2016 a fost preşedintele Agenţiei Europene de Reglementare în Energie
  • in 2014 a fost ministru al Energiei
  • intre 2009-2014 a fost director de reglementare şi afaceri publice în OMV Petrom
  •  în perioada 2006 – 2008 a fost reprezentantul României la Uniunea Europeană pe probleme de energie

ALDE face poartă în casa la Electrica

Închipuiți-vă că în România există o societate de distribuție și furnizare a curentului uriașă. Că se întinde de la Cluj la Brăila, are 12 mii de angajați, 500 de milioane de euro în conturi, 10 mii de acționari mici și că e deținută în proporție de 48 la sută de stat și 52 la sută de mediul privat. 

Compania este atât de mare încât poate determina prețul curentului pentru o perioadă lungă de timp și poate da contracte serioase la o grămadă de lume. Ei, având toate  datele și lăsând imaginația deoparte, pe cine numești tu ca stat șef al acestei companii strategice în România? 

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!