Guvernul dă de băut la tot satul. Începe cu pensiile
Lucrurile au devenit destul de clare în ultimele ore. Presat electoral, guvernul va mări pensiile la 1 septembrie, cel mai probabil cu 10 la sută. Este obligat, însă, să mărească și alocațiile și să finanțeze și companiile lovite de criză. Cu toate astea la un loc, semnele unei crize bugetare se adâncesc.
România și-a asigurat supraviețuirea economică pentru câteva luni. Agenția Standard & Poor’s a aprobat la sfârșitul săptămânii trecute ca ratingul de țară să nu mai coboare și să nu ajungă la categoria gunoi. Asta ar fi împiedicat finanțarea datoriilor publice uriașe pe care le are România. Probabil că guvernul le-a explicat americanilor pe îndelete că nu va mări pensiile cu 40 la sută. Acesta era punctul cheie în discuții. Același avertisment îl are România și din partea Comisiei Europene care atrage atenția că este imposibil să mărești într-un fel pensiile.
Totuși, guvernul o va face indiferent de consecințe. Pentru că PNL nu-și permite să piardă alegerile, va pune finanțele statului în cel mai greu moment din 2009 încoace. Semnalele sunt clare. Președintele a spus că părinții noștri nu trebuie să fie singurii care suferă în criză. Ludovic Orban a anunțat că o mărire se va face, iar Florin Cîțu a pronunțat și suma, în jur de 10 la sută. Că atât se poate.
Realitatea este că nu se poate nici atât. Ne arată un calcul simplu. Ministrul de Finanțe refuză să dubleze alocațiile, lucru care ar costa 6 miliarde de lei. Dar poate mări pensiile cu 10 la sută, lucru care costă peste 10 miliarde de lei. Copiii nu votează, așa că, în logica politică, este mai important ca pensionarii să primească ceva.
România nu-și permite niciuna dintre aceste măriri. Nici la pensii, nici la alocații. Deficitul bugetar va ajunge probabil la 7 la sută din PIB. Dar nu e singura dovadă. Ar trebui să ne analizăm gesturile mai puțin văzute ale guvernului. De exemplu, programul de relansare al economie, care întârzie. Adică banii pe care statul îi va băga direct în companii. Cel mai probabil că acești bani nu există și trebuie luați din altă parte.
În premieră, la sfârșitul săptămânii, guvernul a scos 500 de milioane de euro, bani europeni, dintr-un program de refacere a infrastructurii și i-a îndreptat către un program de ajutoare de stat. Adică a luat banii de la investițiile în drumuri și cale ferată și i-a pus în schema de împrumuturi care nu se restituie, prin care companiile mici și mijlocii își plătesc angajații.
Cu ocazia asta, Guvernul este primul care încalcă propunerea sa de a ieși din criză cu ajutorul investițiilor publice. De fapt, este din ce în ce mai clar că drumul ales de guvernarea PNL este de a menține actuala stare de lucruri și a răspunde unor comenzi electorale. Asta înseamnă pensii un pic mărite, fără restructurări în sectorul bugetar, plăți directe către companii. Investițiile pot aștepta până după alegeri, pentru că oricum nimeni nu poate trage la răspundere guvernul că nu le-a făcut în situație de criză.
Tehnic, PNL răspunde astfel spirala populistă începută de PSD și care direcționează toate resursele statului către salarii și pensii. Doar că politica asta va fi falimentară pe termen lung. În ultima lună consumul a scăzut cu 20 la sută, numărul șomerilor a trecut de jumătate de milion și, cel puțin În București, se înmulțesc semnele cu afișe de închiriat sau de vânzare a unor spații comerciale închise. O criză de moment sau doar începutul ei? Nu știm. Poate că PNL ar trebui însă să ducă bani acolo unde contează: în investiții. De restul se ocupă societatea.
