curent electric

V-a fost cald vara trecută?

Dacă v-a fost cald astă vară, măcar pe aici, prin sudul României, poate vă gândiți la ce-ar putea urma în anii viitori. De vreme ce batem noi recorduri în fiecare an, mă gândesc că pe viitor s-ar putea să fie și mai rău. Cel puțin asta este tendința.

Și sigur că aici o să intervină încălzirea globală. Multă lume o să spună că există, alții vor spune că nu există, că e vorba de cicluri ale planetei. Și, desigur, o să avem și alte dezbateri legate de cine este vinovat, de cine ar trebui să taie din CO2 și mai ales că asta este o modalitate să ni se bage pe gât diverse reguli. Sau că, oricum este inutil pentru că alții nu vor aplica niciuna dintre măsuri.

Pentru mine acesta este genul de dezbatere care ne ține în loc. Câtă vreme procedăm așa s-ar putea să suferim la nivel individual destul de mult. E strategia greșită pentru a trăi prost în anii viitor.

De asta pentru mine este mai important cine se va ocupa de următoarele lucruri în anii viitori. Unele dintre măsuri va trebui să le luăm de unii singuri și pe nesimțite, deja o facem. Mai jos este o listă de lucruri la care eu mă uit și-i invit și pe alții să o facă. Nu trebuie să aștepți de la diverși lideri de opinie pentru treaba asta. Așadar, poți face tu sau pune presiune pe autorități.

Încălzirea și răcirea caselor

Fără a porni aerul condiționat am avut peste 30 de grade în unele zile în casă. Au fost seri când înăuntru erau 27-29 de grade. Și aici au intervenit panourile fotovoltaice, care pare că au fost o investiție bună. Aerul condiționat a mers cât a fost lumină afară în continuu. În iulie și august am folosit 700 de kilowați, din care 350 de kilowați de la rețea și 350 de la panouri. În ciuda consumului din casă am băgat în rețea 1,5 Megawați.

Casa este izolată, dar mi-am dat seama că nu am ales izolația corectă. Când se încălzește, polistirenul se și răcește greu. Și chiar dacă e mai rece afară, pereții emană căldură. Trebuie luată în calcul altă soluție.

De anul viitor, prețul la curent și gaze se liberalizează. Nu știm la cât se duce gazul, dar pate fi mult. La mine pasul următor este să punem pompă de căldură. Cred că în următorii ani vom trece din ce în ce mai mult spre curent electric. Pentru că ziua ne putem încălzi de la panouri.

Siguranța casei

În ultimii ani, observație personală, vântul bate din ce în ce mai tare și mai mult. Văd multe furtuni uscate, care ridică doar praf. De multe ori și fulgere fără ploaie. Avem o pergolă mare și acum îmi dau seama că de fiecare dată privesc cu emoție la ea când bate vântul. Și mai e și chestiunea acoperișului. Sper să țină. Paratrăsnet suntem singurii din zonă care au.

A plouat în două rânduri de ne-a umplut curtea. Avem un sistem de preluare a apei de pe casă și deversarea lui în gropi cu pietriș făcute în grădină. Funcționează bine, dar nu poate prelua și apa din curte. Nu dăm apa în canalizarea satului. O fac destui și de câte ori plouă, aceasta se înfundă sau dă pe afară. Și asta este o temă de gândire pentru toată comunitatea.

Dincolo de temele individuale sunt cele ale comunității

Ce fel de canalizare ne trebuie ca să preluăm apa din furtunile din ce în ce mai mari? Deocamdată nu discutăm asta la nivel de comunități, dar există varianta să discutăm cu apa la gât.

Câtă apă va fi în sudul României, în special? De unde vom aduce apa în următorii ani, dacă nu va ploua cu zilele? Și puținele surse cum le vom proteja? Aici am doar întrebări, dar este ceva ce mi-ar plăcea să văd pe agenda publică.

Desigur, ca societate am ajuns la nivelul în care un profesor universitar întreabă dacă sunt necesari copacii care fac umbră. Pe mine m-ar interesa să văd un program intens de plantare a unor arbori în oraș și în jurul orașelor. Pentru că aceștia scad temperatura.

Tare aș vrea s ă știu ce rețele electrice sunt necesare ca oamenii de la bloc să poată folosi cu toții aerul condiționat vara. Sau poate nu mai trebuie să aibă aer condiționat individual și să fie obligatoriu să aibă instalații comune. În plus să știți că există o prevedere europeană care să oblige fiecare clădire nouă să-și facă 30 la sută din curentul electric. Sunt curios cum se va pune în aplicare.

Dar rețea pentru mașinile electrice cum o să facem? Că din 2030 nu o să mai fie noi decât din acestea.

Ah, da, și toate astea o să fie scumpe.

Ce vreau să vă spun este că mă lasă rece când cineva mi spune că nu există încălzire globală, că este conspirație sau are o teorie savantă. Știu că sunt câteva lucruri pe care pot să le fac eu ca să trăiesc ceva mai bine. Și că pot vota politicieni care iau măsuri coerente în această zonă. Este atât de simplu.

Cum arată minciuna raționalizării curentului în România

Duș în doi, raționalizare, ne pune Europa să închidem lumina. ”Eu nu pot să-i pun pe români să stingă becul”, trimiteri la comunism. Un val de minciuni politice sau ideologice coboară în România pe tema energiei. Și nu fac decât să exploateze o frică teribilă: aceea de a trăi și mai prost decât până acum.

Dar în chestiunea raționalizării, nimic nu este mai mincinos decât cele de mai sus. România nu are cum să limiteze și mai mult consumul populației, nici prin evitarea risipei, nici prin programe de altă natură. Asta pentru că suntem săraci.

Cei mai săraci energetici din Europa

România are cel mai mic consum pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Anual, românii consumă 2,7 Mwh de curent, de două ori mai puțin decât consumul unui german. Până și Ucraina înregistra un consum de 2,8 Mwh.

Potrivit datelor comunicate de guvern, 4 milioane de locuințe consumă până în 100 de kwh pe lună. Iar următoarele patru milioane au consum până în 300 de kilowați. Asta înseamnă că în majoritatea locuințelor ai un frigider, televizor și câteva becuri. Cine consumă mai mult de 300 de kwh este bogat în această țară. Și nu vorbim decât de câteva sute de mii de locuințe.

De fapt, datele oficiale arată că o treime dintre români sunt în sărăcie energetică, adică una din trei familii simte plata facturilor la curent ca fiind o povară.

Aici aveți un episod întreg dedicat sărăciei energetice, din podcastul Eu și energia, pe care-l realizez de câteva luni, alături de Mihai Nicuț.

De fapt, ceea ce evită să vă spună guvernanții din România este că sărăcia e atât de răspândită că măsurile astea nu se pot aplica. Da, putem reduce din risipă, asta este evident, dar în niciun caz nu poi să ceri populației să facă ceva în sensul acesta.

Pe șleau, cine vorbește de raționalizare în această țară vă minte sau vrea să vă sperie. Mai ales în condițiile în care majoritatea populației are facturile plafonate pe banii companiilor, iar resurse de gaz sunt.

Întrebarea pe care trebuie să v-o puneți este dacă primăriile au resurse să cumpere gazul și păcura necesare ca să facă căldură sau cum o să mai taie din curentul folosit în domeniul public. Aici este situația critică.

Și încă un lucru pe care vi-l ascund acești oameni.

Consumul casnic de energie din România este de 25 la sută din consumul total. Adică majoritatea curentului electric este cel folosit de companii. Cum ar veni, din 56 de Twh anual, doar 14 sunt consumați de populație. Greul este pe firme, care nici nu au tot curentul compensat. Mai mult, consumul în România a scăzut cu peste 4 la sută în ultima lună, iar marea problemă este la consumatorii industriali. Iar pe viitor, situația va arăta dezastruos din cauza faptului că prețurile necompensate se duc în inflație.

Dar becul îl puteți închide, dacă nu aveți nevoie. Căci risipa nu ajută.

Photo by Venugopal Nagandla

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!