criză | Striblea.ro

În România, am rezolvat epidemia la mica înțelegere

22 ianuarie 2021 Cătălin Striblea 0 comentarii

Marți, pentru prima oară după multe săptămâni, în București, rata de infectare a scăzut sub trei la mia de locuitori. Prompt, autoritățile au anunțat că se gândesc deja la eliminarea unor restricții. De fapt, în acest moment, în România mai sunt trei județe care au peste trei la mia de locuitori. Și patru care au peste 2 la mia de locuitori. Asta înseamnă și restricții mai mici. Ar fi de bine.

Doar că miercuri, la Piața Victoriei, de la Europa FM, ministrul sănătății Vlad Voiculescu spune că nu are încredere în această cifră.

Declarația nu a făcut multe valuri pentru că oamenii vor să le fie bine, să scape. Dar domnul Voiculescu spune că nu are încredere în datele măsurate. De ce? Pentru că sunt prea puține teste și pentru că, în general, în România se fac prea puține teste. Marți se făcuseră 33 de mii. Miercuri 30 de mii. Asta înseamnă nici 1000 de teste pe județ? O fi asta relevant?

Ministrul spune că este mai atent la numărul de bolnavi de la ATI care nu a scăzut sub 1000 și la numărul de decese care au revenit pentru două zile la peste o sută, scăzând apoi. Dacă această epidemie este ascunsă sub cifre oficiale și incapacitatea administrativă de a face niște lucruri importante? Ce te faci atunci?

Dar nu este singurul semn de întrebare care se adună aici

Concomitent, în spotmedia.ro, cercetătorul Octavian Jurma declară că testarea în România a fost frânată în mod voit.

În România testarea în sine a devenit un fel de stigmă națională. Vedem că în Marea Britanie programul de testare a fost accelerat, în contextul programului de vaccinare. La noi, testării i s-a pus o frână puternică imediat, la începutul lunii noiembrie, când s-a anunțat că totul va fi în siguranță. Practic, odată cu excluderea carantinei, chiar de atunci testarea a fost redusă, progresiv și semnificativ, astfel încât curba epidemiologică să nu mai justifice vreodată carantina. A fost o încercare de a se reveni la normal la începutul anului, când s-a instalat noul guvern. Atunci a crescut numărul de teste mult, cu peste 25%. Dar acestea s-au prăbușit din nou săptămâna trecută cu 25% și sunt în continuare în scădere.
Octavian Jurma pentru spotmedia.ro

Așa arată graficul testărilor din România, potrivit graphs.ro.

Statul are un argument. Și spune că nu există cerere pentru aceste verificări. Și are jumătatea lui de dreptate. Pentru că multă lume a evitat să fie înregistrată în sistem. Fie că nu a vrut să stea în spitalele din România, fie statul a răspuns greu la cererile lor. La finalul acestui articol o să vă las ediția de joi a emisiunii România în Direct care vă dă numeroase exemple. Înainte, însă, un mesaj de la unul dintre ascultători, care lucrează la o companie de medicina muncii din România.

O scrisoare din sistem

Noi am avut in oferta si testare PCR si antigen. Nimeni nu a vrut PCR decat daca era cerut pentru o situatie oficiala – plecat din tara. Toti au optat pentru antigen fiindca nu se declara obligatoriu la DSP. Am depistat sute. Multi nu au vrut sa facem noi testul de frica raportarii si doar le-au cumparat de la noi, le-am explicat cum se face si ne-au dat pe usa afara. Toti au fugit de DSP si carantina de 14 zile dar pozitivi au fost sute de mii. Lumea s-a izolat (sau nu) si doar daca s-au simtit rau au apelat la medici/spitale. De-aia aveai doar 30k teste, 9000 depistati si 14.000 in spitale. Eu cred, ca medic ca pur si simplu in Bucuresti s-au infectat destui incat sa se realizeze o imunitate de turma pentru oamenii activi (cei predispusi sa il si raspandeasca) Nu uita ca 70% din mediul privat e pe minim pe economie (dar diferenta la negru) si nu au avut nevoie de concediu medical. Patronii le-au zis pur si simplu sa stea acasa si le-au dat salariile in continuare.

Asta s-a putut întâmpla doar până la 1 ianuarie, când statul a început să ceară și raportările de la testele antigen.

Eu sunt sigur ca toata situatia asta s-a intamplat cu concursul tacit al autoritatilor. Erau depasiti. Au lasat oamenii sa managerieze singuri Acum, de cand se declara antigen, nu mai vrea nimeni. Am ramas cu stoc…Lumea fuge ca dracu de tamaie de izolare.

Așadar, cât și cum v-a testat compania la muncă. și ce-a făcut după ce s-au depistat cazuri?

În orice caz, un lucru e clar: la același număr de teste, în jur de 30 de mii, acum sunt cam trei mii de oameni depistați pe zi, iar acum câteva săptămâni se înregistrau și nouă mii. Este clar, pe undeva că o scădere a bolii există. La fel de clar este, însă, că nu știm și nu am știut niciun moment cât de răspândită este boala în România.

Concluzia este despre responsabilitate comună

Iar aici este o dublă responsabilitate. Statul se teme de urmările politice ale unei carantine, iar o parte din populație n-are chef să aibă de a face cu statul, chiar de-și pune viața în pericol. Problema apare, însă, atunci când nu e afectată doar viața ta, ci a multora din jur pentru că nu te-ai declarat bolnav.

Una peste alta, am reușit cumva să trecem pe sub radar cu boala asta. A rămas la jumătate, la mica înțelegere. Așa cum sunt o grămadă de lucruri la noi. Avem cetățeni responsabili, avem cetățeni mai puțini responsabili și un stat care nu vrea să supere cetățenii. Și mai ales nu vrea și nu poate să facă anchete epidemiologice. Și nici testări masive.

În același timp, campania de vaccinare va încetini în perioada următoare din cauza lipsei de doze. Iar în țările occidentale, un nou val, al treilea, blochează societățile. Anglia, Irlanda, Franța, Olanda se confruntă cu recorduri de îmbolnăviri și decese. Întrebarea este cât de repede noua tulpină va ajunge în România. Și ce vom face atunci. Am întins sistemul la maximum în valul doi. Dar ce se va întâmpla la apariția noii tulpine, mult mai contagioase. O ascundem iarăși sub preș.

Gabriel Tatu-Chițoiu: „România e țara cu profesioniștii în țărână și cu oportuniștii la butoane”

13 decembrie 2020 Cătălin Striblea 00:10:35 0 comentarii

Cu doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu m-am întâlnit acum câțiva ani când m-a invitat la maraton. Își găsise sigur omul. Maraton nu a fost pentru mine, dar, cum Poliția închisese toată zona centrală a Bucureștiului, am avut o foarte lungă plimbare pe jos. Foarte lungă.

Atunci am scris un text al cărui titlu era foarte clar. „Am fost singurul gras din Piața Constituției.”

Cu trecerea anilor, doctorul Tatu-Chițoiu m-a învățat să folosesc aplicația sa pentru mișcare din cadrul Athletic Cardio Club. Apoi cealaltă aplicație foarte utilă, Tensiunea mea. În fine, cel mai recent lucru pe care l-a făcut alături de soția sa este să creeze o aplicație pentru mâncare sănătoasă.

Îi spune Dahna și o găsiți aici.

Doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu este renumit pentru profesionalismul său, dar și pentru pasiunea sa pentru alergări și maratoane. El promovează de zeci de ani sănătatea inimii prin alergare și este cel care a înființat Athletic Cardio Club, o instituție care reunește medici și pacienți ce vor să alerge împreună. Și, da, aleargă uneori la nivel de semi profesioniști. E tratamentul cel mai bun pe care doctorul Tatu-Chițoiu îl recomandă tuturor, înainte de a deveni pacienți. Vreme de mulți ani a fost președintele Societății Române de Cardiologie, iar acum face parte din consiliul de conducere.

Am vorbit despre cum să abordăm rațional această epidemie. Și de ce crede doctorul Tatu că virusul de azi este cel mai cuminte dintre cei cunoscuți din familia SARS-COV. O să auziți, însă și despre pacienți de-ai săi, care și-au cumpărat tuburi de oxigen sau de excese în privința medicamentației preventive. Dar și despre cum se protejează el.

Și, da, am lăsat un capitol special funcționării României. „E o țară în care profesioniștii sunt jos, în țărână, și cu oportuniștii la butoane”.

Șeful Warp Speed anunță primele vaccinări la 15 Decembrie. Primele semne ale vieții normale, în Mai.

1 decembrie 2020 Cătălin Striblea 1 comentariu

Un anunț foarte curajos s-a auzit în urmă cu câteva zile de la șeful științific al operațiunii Warp Speed, Moncef Slaoui. Aceasta este operațiunea medicală prin care se distribuie vaccinurile în Statele Unite. El a anunțat că primele vaccinuri vor ajunge la americani până la data de 15 decembrie și că primele semne ale vieții normale vor reapărea în luna mai.

Wow! Știu că pare curajos, dar o să încerc să vă descriu cum arată planul, așa cum l-am văzut în NYT și alte publicații americane. Așadar.

Cât de realistică este data de 15 decembrie?

Luni, compania Moderna a cerut acceptul pentru aprobarea vaccinului de către autoritățile americane. Este a doua companie după Pfizer, care a făcut asta pe 20 noiembrie. Evaluarea va dura două săptămâni în fiecare caz.

Moncef Slaoui spune că primele vaccinuri vor ajunge la populație în 24 de ore de la aprobare. Asta înseamnă că dozele sunt produse și că stau acum și așteaptă doar patalamaua de la Washington.

Cum se face transportul?

Am mai povestit despre containerele speciale pe care Pfizer le-a pregătit pentru temperaturi de -80 de grade. Odată ajunse la spitale sau în locurile de vaccinare, dozele sunt puse în frigidere speciale unde pot sta o perioadă îndelungată. Dacă aceste frigidere nu există, vaccinurile pot sta 5 zile într-un frigider obișnuit,

Despre câte doze vorbim în primă fază?

Ceva mai mult de șase milioane de doze. Asta înseamnă că vor putea fi vaccinați trei milioane de oameni. Nu uitați că-n cazurile Pfizer și Moderna este necesar să se facă două doze la interval de trei săptămâni.

La cine vor ajunge aceste doze?

Primele doze vor ajunge la personalul medical care numără aproape trei milioane de persoane. Asta înseamnă că prima tranșă este destinată celor care lucrează în spitale.

Cine este în valul doi de vaccinare

A doua tranșă însumează 40 de milioane de vaccinuri. Asta înseamnă 20 de milioane de oameni care ar putea fi vaccinați până la 31 decembrie. Sau a căror vaccinare va începe între 15 și 31 decembrie.

Oamenii din următorul va lucrători esențiali. Cei din industria mâncării, lucrătorii la utilități, aproximativ 80 de milioane de persoane. Deci a doua tranșă de vaccinuri nu le este deajuns. Mulți dintre ei vor. fi vaccinați anul viitor.

Ce urmează mai departe?

Persoanele de peste 65 de ani, cei care au diabet sau probleme de inimă. Adică grupul de risc al persoanelor obișnuite, dar cu boli. Cred că deja ne îndreptăm spre primăvară.

Și un cetățean obișnuit care nu este în grupa de risc?

De asta Moncef Slaoui vorbea de luna mai. Cred că atunci vor putea ajunge la populația obișnuită primele vaccinuri.

Cum vor arăta locurile de vaccinare?

Nu ca în filme. După vaccinarea lucrătorilor medicali, în America vaccinarea se va face în locurile obișnuite, adică farmacii și spitale. Și în toate locurile cunoscute și în trecut ca locuri de vaccinare.

Vor putea alege vaccinul?

Nu, nici vorbă. Cam ce nimerești, adică vaccinul de la una dintre cele două companii, aia e.

Va fi obligatoriu?

Nu. Vaccinul nu este obligatoriu, dar jurnaliștii americani apreciază că vor fi „cazuri izolate” de afaceri care-l vor cere.

Vor trebui să plătească?

Nu. Dezvoltarea vaccinurilor este plătită din bani publici. Moderna a încasat deja peste un miliard de dolari. Pfizer a refuzat banii pentru dezvoltare, dar va încasa prin vânzare către guvern.

Asta înseamnă că scăpăm de boală? Va exista imunitate de turmă?

Încă nu știm cum funcționează aceste vaccinuri. Sunt multe necunoscute. Și prima e legată de faptul că virusul poate fi transmis mai departe, chiar dacă ai făcut vaccin. E un drum mai lung de parcurs

Cum vor ține evidența vaccinurilor?

Odată cu vaccinul a fost construită și o aplicație cu o bază de date uriașă care-i va cuprinde pe toți cei vaccinați. Ea va ține evidența și-i va anunța pe toți cei implicați că trebuie să vină la a doua vaccinare.

Ce trebuie să știi despre al doilea vaccin testat cu succes

17 noiembrie 2020 Cătălin Striblea 1 comentariu

Voi încerca să vă răspund la câteva întrebări uzuale legate de anunțul făcut de compania Moderna. Ei spun c-au dezvoltat un vaccin, cu aceeași tehnică ca și Pfizer-BioNTech, dar cu eficiență ceva mai bună. De altfel, o să introduc și o grafică făcută de BBC, care compară cele două vaccinuri.

Despre primul vaccin am scris aici.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Spre deosebire de Pfizer, Moderna a făcut testul doar pe 30 de mii de persoane care au fost împărțite în două grupe. Unii au primit vaccinul, iar alții doar o soluție placebo.

Din cei care au participat la test, 95 s-au îmbolnăvit, 11 chiar sever. Din aceștia 95, doar 5 erau în grupul care a primit vaccin. Restul de 90 se aflau în grupul care a primit placebo. Nici unul dintre cei sever bolnavi nu era vaccinat.

Compania s-a declarat încântată de rezultate, de vreme ce așteptările autorităților sunt setate undeva la 50 la sută. Am explicat și data trecută de ce. Aceasta este eficiența vaccinurilor gripale, unde virusurile mutează des.

Ce înseamnă eficiență de 95 la sută?

La finalul testului s-a descoperit o eficiență de 94,5 la sută. Adică 94 la sută dintre participanți au dezvoltat destui anticorpi cât să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală.

Nu-mi este clar acum dacă această eficiență a fost măsurată aici înainte sau după rapel. Aceasta va fi o informație importantă pentru parcursul vaccinului.

Are Moderna un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli.Cel puțin asta știm în această fază, dar cum am mai spus, aceste studii se opresc mai târziu în viitor. Rezultatele preliminare ne ajută ca vaccinul să meargă mai repede spre producție.

Dacă întrebați de efecte secundare, acestea includ un pic de febră, dureri de cap și ceva oboseală de scurtă durată. Orice poate fi tratat cu Paracetamol spun cercetătorii.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Da, și aici este nevoie de un rapel, la 28 de zile. Cercetătorii spun că aceasta este varianta cea mai sigură în care poate funcționa vaccinul.

La ce temperatută va fi ținut vaccinul Moderna?

Aici este diferența fundamentală față de Pfizer. Vaccinul Moderna are nevoie de o temperatură de -20 de grade. Mai mult, poate sta până la o lună în frigider și chiar jumătate de zi la temperatura camerei. Dacă nu sunt respectate aceste prevederi vaccinul va deveni inactiv.

Deocamdată nu știm la ce soluții va apela Moderna pentru transportul vaccinului. Aici Pfizer pare să fie cu un pas înainte.

Când va fi aprobat vaccinul?

Moderna îl va aduce la autorități pentru aprobare în următoarele săptămâni. Vaccinul a fost auditat de o comisie de experți independeți, dar procedurile vor fi revizuite de autoritățile fiecărui stat.

Ce înseamnă asta pentru public?

Asta înseamnă, spun ei, că vor avea 20 de milioane de doze în America până la finalul anului. Și un miliard anul viitor. Cel mai probabil, În Europa va ajunge în primăvara anului viitor..

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Moderna sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții de la Moderna nu s-au grăbit însă să vorbească și despre eficiența datelor în aceste cazuri. Ei spun că vaccinul dă semne încurajatoare, dar că trebuie încă să vadă dacă el este la fel eficient și pentru tineri și pentru copii.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Moderna va testa și adolescenți, dar de abia în lunile următoare.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi mai bine de o sută de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin este finanțat și de guvernul american. Aproape un miliard de dolari a primit compania, în mai multe tranșe, de la guvernul american. Asta înseamnă că Statele Unite au prioritate la distribuție.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. Cel mai rapid anunț este așteptat acum de la AstraZeneca

Ce trebuie să știi despre vaccinul de la Pfizer

11 noiembrie 2020 Cătălin Striblea 0 comentarii

Anunțul companiei Pfizer că are un vaccin, care este eficient în proporție de 90 la sută, este cea mai bună veste pe care o avem în ultima perioadă. Dar ea trebuie privită cu precauție pe lângă optimism, mai ales că până la distribuție și vaccinare avem multe obstacole în față. Așadar voi răspunde la câteva întrebări uzuale legate de acest vaccin, așa cum le-am documentat în presa internațională.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Anunțul pe care l-am auzit cu toții este că Pfizer are un vaccin cu rezultate bune ca urmare a unui test în masă. Asta înseamnă c-au fost testate 44 mii de persoane prin administrarea unui vaccin și unei soluții placebo din sare și apă. .

Dintre cei 44 de mii care au primit antidotul sau soluția placebo, la finalul perioadei de testare s-au îmbolnăvit 94 persoane. Publicul nu a fost informat dacă cei 94 sunt dintre cei vaccinați sau dintre cei cu placebo. Acest lucru este știut doar de către experții independenți care au evaluat vaccinul.

Rezultatele evaluării nu sunt făcute publice în detaliu, dar ele sunt verificate de un corp independent de experți, așa cum cer autoritățile americane

Ce înseamnă eficiență de 90 la sută?

Eficiență de 90 la sută înseamnă că 90 la sută din grupul de control a dezvoltat anticorpi capabili să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală. Dar asta înseamnă anticorpi dezvoltați după prima doză și pe o perioadă de 28 de zile. Urmează o măsurătoare pe a doua doză. La fel, testarea se face în condiții controlate, iar asta nu înseamnă că la publicul general va da aceleași rezultate.

În general, vaccinurile pentru gripă au o eficiență care variază între 40 și 60 la sută, asta pentru că virusul gripal mitează și știe să se apere de un vaccin. Dar vaccinul împotriva pojarului are o eficiență de 97 la sută. Nu știm, însă, câte luni te ajută vaccinul.

Are Pfizer un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli. Asta pentru că Pfizer a dezvoltat patru variante de vaccin în diverse studii, iar aceasta la care s-a ajuns acum este varianta cu cele mai mici simptome cu putință.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Întrebarea aceasta am introdus-o pentru că este foarte interesant răspunsul. Nu am găsit o explicație, dar acest vaccin are nevoie de un rapel. Acesta se va face la trei săptămâni de la prima înțepătură, ceea ce va face logistica foarte complicată. Iar dacă am pronunțat logistică, vine următoarea întrebare.

Este adevărat că e nevoie să fie ținut la -80 de grade?

Da, este adevărat că are nevoie nu numai de această temperatură(-70 -80), dar și de alte condiții suplimentare. Pfizer și-a construit deja propriile containere de transport speciale. Operațiuneaeste atât de delicată încât Pfizer nici măcar nu recurge la distribuitorul său tradițional McKesson, care investise deja două miliarde de dolari în opearțiune.

Așadar, vaccinul va fi produs întâi în Michigan, la cea mai mare fabrică a lui Pfizer. Fiecare container va conține între 1000 și 5000 de doze. La expediere fiecare container va avea un dispozitiv GPS și un termometru care va informa în permanență laboratoarele Pfizer dacă temperatura se menține corectă. Și dacă nu e furat.

Mai mult, fiecare container va putea fi accesat doar de două ori pe zi și nu mai mult de un minut la fiecare accesare. După transport, dozele pot sta într-un frigider până la 5 zile sau la temperaturi de -80 de grade vreme de șase luni.

Când va fi aprobat vaccinul?

V-ați prins. Anunțul că există un vaccin nu înseamnă că acesta va fi și aprobat. El va fi verificat de autoritățile din toată lumea, dar pe noi ne interesează Europa. Pfizer spune că în America îl va trimite la aprobare într-o săptămână, dar nu știm data din Europa. Cel mai probabil în noiembrie-decembrie, experții UE vor avea date despre vaccin.

Ce înseamnă asta pentru public?

Dacă Uniunea Europeană găsește că vaccinul este sigur, am putea avea unul până în luna decembrie. Pfizer poate produce 50 de milioane de doze până la finalul anului. Asta înseamnă 25 de milioane de persoane. Primii vor fi medicii fără îndoială.

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Pfizer sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții știu deja care sunt rezultatele asupra lor și vom afla asta în curând.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Pentru copii există alte variante de testare ale companiei, respectiv două. Una pentru adolescenți și una pentru copiii sub 12 ani. Asta înseamnă că acest vaccin nu va fi aprobat pentru copii.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi 164 de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin nu este finanțat de guvernul american, ca urmare a opoziției Germaniei. De altfel, deși am scris mereu Pfizer, pentru ușurință, vaccinul este produs de Pfizer și BioNTech, o companie germană. Pfizer a acceptat totuși un contract de peste un miliard de dolari ca să vândă vaccinul în America, odată cel are. Dar nu a încasat banii. Spre deosebire de Pfizer, vaccinurile făcute de AstraZeneca și Moderna au finanțare americană și europeană. Ceea ce ne duce la altă întrebare.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. De exemplu, se așteaprtă un rezultat excepțional de la o firmă mică, așa cum am scris în știrile din 9 noiembrie. Aici.

Sunt și probleme. Brazilia a oprit ieri un studiu cu vaccinul chinez de la Sinovac din cauza unei reacții adverse majore. Iar Rusia anunță că lucrurile stau bine la ei, dar datele nu sunt publice.

Deci, răbdare.

Photo by Chokniti Khongchum from Pexels

Scriitoarea Ioana Nicolaie: „În epidemie eu mi-am făcut treaba. Alții au ales pentru mine.”

6 noiembrie 2020 Cătălin Striblea 00:09:45 0 comentarii

Cea mai recentă carte a Ioanei Nicolaie, „Cartea Reghinei”, a fost premiată cu Premiul Național de Proză de la Iași anul acesta. E un roman tulburător despre viața femeilor de la țară din România și face parte dintr-o serie numită Lomografii. Când am terminat de citit cartea i-am scris imediat. A fost un gest reflex. Nu o cunoscusem, nu vorbisem niciodată. Dar i-am scris și i-am spus într-un rând că e o carte extraordinară.

Dar Ioana Nicolaie este cunoscută și pentru poeziile sale, dar și pentru seria de cărți pentru copii care-l au personaj principal pe Arik. Cărțile sale au fost traduse în mai multe limbi, dar dincolo de succesul ca autoare, Ioana Nicolaie este și profesoară de limba română. Și despre asta am vorbit ceva mai mult.

Printre altele, Ioana Nicolaie mi-a atras atenția că-n liceul din România literatura se studiază până în anii ’70. Și că școala românească e în regres față de acum 30 de ani. Cât despre epidemie, o metaforă: „mă simt ca și cum aș fi pe o plută pe o apă învolburată, trebuie să mă salvez, dar în același timp, trebuie să stau dreaptă.”

Ca de obicei, podcastul este un rezumat al întregului interviu pe care-l găsiți video.

Marcel Bartic: „Cei care nu au reușit să facă școală online nu au ce căuta la catedră.”

19 octombrie 2020 Cătălin Striblea 00:09:18 0 comentarii

L-am invitat la Interviul de Zece pe Marcel Bartic, profu’ cool de pe internet. El a luat cu asalt Facebook-ul acum câțiva ani și și-a câștigat renumele unui om care spune lucrurile verde în față. De asemenea, este omul care a căutat soluții la problemele pe care le-a avut în față și nu a dat bir cu fugiții.

De-a lungul carierei sale a predat de la școala din sat până la școli particulare din București. Acum conduce școala Little London, dar au fost și vremuri când banii din salariu nu-i ajungeau nici de navetă. Așa că știe școala românească pe de rost. De asta are un verdict dur acum în pandemie: „Cine nu poate, nu vrea.”

Și încă ceva, România va merge mai bine când vom învăța că greșeala e firească.

Ca de obicei, aveți și podcast, dar și video. Înregistrarea video e cea completă.

Descentralizarea epidemiei

6 octombrie 2020 Cătălin Striblea 1 comentariu

Orașul Iași este prima localitate mare care anunță că va recurge la măsuri apropoiate celor din perioada de carantină. Restaurantele, cinematografele, teatrele și cazinourile se închid pentru o săptămână. Cele care funcționează la interior. Există câteva reguli care le dau voie celor de la pensiuni și hoteluri să funcționeze. La fel, pot lucra cei care livrează mâncare. Situații similare sunt la Dej și Gherla.

Închiderea vine cu o săptămână înainte de sărbătoarea de Sfânta Parascheva, care poate fi celebrată doar de locuitorii orașului . Rarta de infectare este mai mare de 1,5 la mia de locuitori în ultimele zile.

La ora la care scriu, de măsuri similare se pregătește și Bucureștiul. Acesta are demult o rată de 1,86 la mia de locuitori, dar nu a adoptat încă o politică restrictivă. Aici se vor închide baruri și restaurante, iar evenimentele private vor fi restricționate. Se vor înteți controalele la în zonele publice.

Toate astea se întâmplă din mai multe rațiuni. Prima este că săptămâna trecută s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de la începere epidemiei. Rata de pozitivare ne dă câteva indicii.

Dar cel mai atenți trebuie să fim la graficul de mai jos, realizat de G4 Media. De fapt, marea presiune în acest moment este pe sistemul sanitar. Mai multe județe din țară nu mai au loc la terapie intensivă. Și, chiar dacă se mai cumpără ventilatoare, nu o să fie destui medici.

Paturi ATI Covid-19
Infogram

Iată și evoluția cazurilor de la ATI. E cel mai înalt nivel de până acum.

Estimarea mea este că situații punctuale de închidere vor mai apărea. Nu numai la București și Iași, dar mai peste tot unde vedeți paturile alea roșii. Statul român nu are destule resurse să se apere de boală care face probleme și-n Europa. Așadar, ne-am întors la același moment în care trebuie să împiedicăm o mai mare presiune pe doctori. Încă nu suntem în situația de a alege cine moare. Dar nu suntem departe.

Nu mai este nicio îndoială că România este în valul 2 al pandemiei coronavirus. Cât de mult se va înălța acest val, nu…
Publicată de Vlad Mixich pe Luni, 5 octombrie 2020

De asta spun că în săptămâniile următoare vom asista la o descentralizare a epidemiei. Punctual, din ce în ce mai multe localități mari vor lua măsuri similare. Autoritățile locale vor repeta modelul de la Iași și de la București. Este principala armă pe care a o au la dispoziție. Măsurile vor fi periodice și vor funcționa alternativ cu perioade de pauze. Și, da, vor fi impulsionați major de autoritățile centrale.

Din rațiuni economice, foarte greu președintele Iohannis va ajunge la reluarea stării de urgență. Oricum și aceasta trebuie întregită politic în Parlament. Așadar, va fi ultima soluție. Deocamdată, epidemia va fi în mâna autorităților locale și a fondurilor pe care le poate pune la dispoziție Guvernul. Dar, cel mai mult, ce se va întâmpla ține de noi. Fiți cu băgare de seamă, purtați masca și evitați aglomerațiile!

Eșecul școlii online e o nouă ticăloșie a statului român

16 septembrie 2020 Cătălin Striblea 1 comentariu

Se înmulțesc relatările care arată că școala online a început poticnit sau prost de-a dreptul în multe dintre cazuri. Mulți părinți relatează chiar că în zona urbană din România lucrurile stau prost și foarte prost.

Iată un exemplu prezentat de Europa FM.

Mai multe școli din Sectorul 4 nu pot face orele online deși sunt în scenariul galben. Asta pentru că nu toate clasele au internet. Iată ce spune învățătoarea Alina Pintilii.

Suntem cu toate varză la școală, nu avem de niciunele. În condițiile în care suntem în Scenariul Galben, iar jumătate din efectivul clasei este la școală, iar cealaltă jumătate acasă, evident că trebuia să predau concomitent și pe calculator. Este imposibil atâta vreme cât n-avem internet în clase. Am făcut cerere la Direcția de învățământ a Primăriei Sector 4.
Alina Pintilii, învățătoare, pentru Europa FM

Iată și o situație de la Cluj, relatată tot de Europa FM.

Mai multe școli din două comune din județul Cluj sunt obligate să înceapă anul școlar exclusiv online, după apariția unor focare de Covid-19 în zonă.

Numai că sute de elevi nu au tablete, iar șansele să le primească până săptămâna viitoare sunt minime. Autoritățile locale spun că așteptau de la guvern tabletele și au aflat abia recent că acestea nu vor sosi în timp util.

Comunele Aghireșu și Cornești sunt singurele din județul Cluj unde școala trebuie să înceapă online.

Școlile au făcut apel la primării, dar primarii ridică din umeri. Ei spun că negociază cu operatori privați și că se face tot posibilul pentru ca acești copii să aibă tablete, dar sunt șanse minime ca acestea să ajungă în timp util.

În unele localități din cele două comune nu există nici măcar semnal pentru a avea internet.
Europa FM

Sigur că te-ai fi așteptat să apară probleme la țară. Dar nu și la oraș. Într-un oraș cum e Bucureștiul, internetul curge pe tine, iar majoritatea copiilor au o tabletă. Aici problemele ar fi trebuit să fie de natura Dan Tudorache de la Sectorul 1.

Primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a anunțat marți că a finalizat achiziția celor 48.000 de tablete care vor ajunge la elevi și profesori până la începerea școlii. Acesta a declarat că pentru o tabletă, cu abonament la internet pe 2 ani, a plătit circa 1.600 de lei, deci în total circa 76 milioane de lei. Contactat de HotNews.ro, primarul Daniei Tudorache a declarat că nu știe de la cine au fost achiziționate tabletele, deși o sumă uriașă din bugetul Primăriei a fost alocată pentru asta, iar dacă vrem să aflăm trebuie să trimitem o solicitare scrisă. Lucru pe care l-am făcut, dar nu am primit niciun răspuns. Primăria Sectorului 1 nu vrea să spună ce firmă a primit din bani publici 76 milioane lei.
Hotnews

Și, sigur, mai sunt relatările pe care le auzi cu jumătate de gură că unii profesori pur și simplu nu vor să facă orele online. Din rațiuni care țin de posibilitatea de a fi înregistrați și judecați de opinia publică. Bănuiesc. Asta ți-o vor spune părinții, dar nu cred că o să auziți oficial. Dacă vreți să vedeți mai multe, vă las aici discuția pe care am avut-o la Drum cu Prioritate cu Radu Constantinescu.

Rațiunea Zilei, de Cătălin Striblea: Școala online. Guvern, primari și școli își bat joc de copii
Rațiunea Zilei, de Cătălin Striblea: Școala online. Guvern, primari și școli își bat joc de copii
Publicată de Radio Europa FM pe Marţi, 15 septembrie 2020

Explicațiile de care avem nevoie

Așadar ce se întâmplă de-am ajuns în această situație complicată deși am avut enorm de mult timp la dispoziție? O să încerc să vă atrag atenția la câteva lucruri care țin de funcționarea statului român.

În luna martie, odată cu instaurarea stării de urgență, nu puteam să fim pregătiți pentru online. De asta până la Paște nimeni nu le-a cerut profesorilor să facă orele pe calculator. A fost cum și-a dorit fiecare. După Paște a venit un ordin al ministrului care a amenințat cu tăierea salariilor. Atunci au început orele.

Au fost două rezultate. Primul e acela că o treime dintre copii au fost nemulțumiți de modul în care se făceau orele.

Școlile din țară s-au închis din data de 11 martie și, de aproape două luni, elevii au fost nevoiți să lucreze online. Un sondaj făcut de platforma U-Report arată că 28 la sută dintre elevii români nu sunt mulțumiți de cum decurge actul educațional în noile condiții și nu urmează cursurile prin intermediul platformelor virtuale.
Libertatea

Al doilea lucru este că la țară, potrivit unui raport World Vision, 60 la sută dintre copii au pierdut legătura cu școala.

Din aceste două probleme a rezultat că ministerul a pregătit câteva mii de profesori pentru online. Și a făcut un calcul care arăta că în toamnă 250 de mii de copii ar avea nevoie de tablete. Drept urmare a avut șase luni la dispoziție să facă câte ceva.

Guvernul a demarat o procedură de achiziții publice prin ONAC. Și a și deblocat bani pentru 500 de mii de tablete, a anunțat ulterior vicepremierul Turcan

„Am adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevede decontarea prin Ministerul Fondurilor Europene a achiziţiei de 500.000 de tablete, achiziţii făcute de către autorităţile publice locale sau de inspectoratele şcolare judeţene. 500.000 de tablete necesare pentru începutul anului şcolar, iar această achiziţie este în valoare de 100 de milioane de euro
Raluca Turcan

Doar că lucrurile nu au mers cum trebuie. Achizițile s-au blocat, astfel încăt cu o săptămână înainte de a începe școala, premierul a dat-o afară pe șefa de la ONAC.

”Eu nu am vrut să umblu la baza de achiziţii, că ieşea imediat scandal. Preşedintele ONAC este preşedintele pe care l-am găsit în funcţie. Trebuie un motiv ca să iei o astfel de decizie. Aici a existat foarte multă, după părerea mea, obtuzitate şi o rigoare excesivă în derularea procedurii, a durat prea mult. O să achiziţionăm, până la urmă, 70-80.000. Dar ne-am gândit la lucrul ăsta”
Ludovic Orban

Așadar de la 500 de mii s-a ajuns la 70- 80 de mii și care nici acelea nu au fost cumpărate. A început doar distribuția unora luate de primării doar cum știu ele.

Pe de altă parte, aflăm azi cu surprindere că, de fapt, în multe școli chiar din capitală nu sunt nici routere și nici internet cu totul. Asta e chiar partea primăriilor. Dacă vorbești cu o primărie sau la o școală, vei afla că de fapt vina este a companiilor de date care nu se mișcă suficient de repede. Iar acolo unde sunt de toate, să nu te mire că un profesor nu vrea să deschidă aparatura.

Sincer, la finalul acestei relatări mă simt ca în bancul cu iadul comunist. Acolo cazanul nu ardea fie pentru că nu era păcură, fie pentru că nu se găseau chibrite. Iar când erau de amândouă, era fochistul beat.

Am auzit o salbă amețitoare de motive pentru care nu se poate face școală online. Toată lumea, din toate pozițiile a găsit câte un vinovat. Or școala online era cel mai simplu de organizat, cel puțin în orașe. Îți trebuiau legături la internet, camere, tablete și bunăvoință. Nici nu vreau să mă gândesc că se puteau lua și lavaliere.

Oricine dintr-o companie privată poate organiza un proces de achiziție de tablete sau de contractare de internet care să ajungă la mii de oameni. Oamenii aceștia ne-au arătat că nu știu nici măcar unii de alții. Nu a existat o coordonare pentru pregătirea unui plan în care școlile să fie închise cu totul. Ceea ce s-ar mai putea întâmpla. Nu s-a știut cine face achizițiile cât de mari sunt acestea și ce eforturi sunt necesare.

Nu există niciun fel de scuză ca acest lucru să nu poată fi realizat de autoritățile române în șase luni. Să faci școală fizică în criză sanitară e greu. Dar să organizezi o posibilă școală online nu poate fi atât de dificil. La câte achiziții tembele s-au făcut în țara asta, acestea nu a reușit. Este realmente devastator să vezi incompetența în cea mai bună desfășurare a ei.

Iar dacă nu ați înțeles cine sunt vinovații vă fac o listă. Ca să le fie și lor foarte clar: premier, ministru al educației, primari, consilieri și directori de școală.

Nu există dubii că s-ar fi putut mai bine. Dar, de fapt, acesta este nivelul statului român. V-ați lămurit acum că nu puteți să faceți treabă cu toate proptelele și pilele pe care le-ați pus în funcții?

Responsabilul cu școala e în campanie electorală. Nu-i problemă, ne ocupăm noi.

14 septembrie 2020 Cătălin Striblea 0 comentarii

Am făcut o scurtă invitație celor care mă urmăresc pe FB să spună în ce stare au găsit lucrurile la școala copiilor lor. Și, evident, că ajung la aceeași concluzie: omul sfințește locul. La unii se poate, la alții nu. Iată mai jos postarea.

Bănuiesc că până la ora asta, toată lumea știe care e situația la școala unde învață copilul. Hai să facem un experiment…
Publicată de Cătălin Striblea pe Duminică, 13 septembrie 2020

Mărturiile celor de aici, dar și ce-am auzit întreaga săptămână la Europa FM, cred că ilustrează foarte clar ceea ceea ce ni se întâmplă. O să încerc să trag câteva mici concluzii care să ne arate cum stă situația

1. Școala începe inegal în România. Directori, comunități și responsabili guvernamentali au interpretat normele legale după pricepere și le-au aplicat după putință. Unele comunități s-au descurcat mai bine altele mai prost.

2. Cred că dacă am aplica modul în care s-au pregătit școlile pe o hartă a inegalității am avea o imagine exactă. Urbanul s-a descurcat mai bine, ruralul mai prost.

3. Administrația locală, care are un cuvânt de spus, a lăsat treburile de izbeliște. În câteva școli sectorul 6 din București s-au pornit renovări tocmai acum. În alte părți, cum e în celebrul caz de la 195, nu a fost loc de nicio mână de var. De fapt această situație, dacă mă întrebați, era, mai curând, sarcina primăriilor.

4. Ministerul a dat măsura puterii sale duminică seara, atunci când doamna ministru a anunțat că secretarul de stat de la preuniversitar este în campanie electorală. Meșteșug mai mare de prostie din partea statului român, mai rar. Iar domnul Orban ne cere să avem încredere.

5. Autoritățile române au fost incapabile să pregătească infrastructura pentru școala online încât ți-e face frică de ce slabe sunt. Eu cred că România este atât de pregătită să mute hârtii încât a uitat să facă și altceva. O mizerie.

6. Risipim bani. Și nu neapărat din vina autorităților. În sectorul 1 se distribuie tablete. Foarte multe au fost cerute de copii care aveau un Iphone în buzunar. Nu lua dacă nu ai nevoie de ele! Trebuie să ne organizăm să ajungă la cei cu adevărat în nevoie.

7. Mulți părinți se plâng că nu știu nimic. Sau că școala nu le-a spus nimic. Aici, vinovăția merge în ambele părți. O dată către școală care ar fi trebuit să facă procesul cât mai transparent. Și a doua oară către părinți care trebuiau să bată la uși cu săptămâni înainte, iar dacă erau ignorați, să se organizeze.

8. Părinții simt nevoia să intre personal în școală să vadă cum arată lucrurile. Nu se poate. Dar școala poate să invite un grup de reprezentanți sau să facă filme și fotografii pentru a le arăta oamenilor cu stă situația.

O concluzie de care avem nevoie

Eu cred că începutul școlii este mult mai greu în România pentru că noi nu avem comunități formate. Cred că ne lipsește exercițiul de a lucra împreună, de a ne asculta și de a găsi soluții. Ne place mai curând critica și să așteptăm să rezolve alții o problemă. Dacă aș fi avut o putere în această situație, aș fi procedat în felul următor. Aș fi comunicat părinților peste vară la ce să se aștepte, ce i s-a cerut școlii și le-aș fi cerut sprijinul. Aș fi făcut grupuri online, aș fi strâns păreri, aș fi încercat să văd ce este mai bine pentru copii, profesori și școală.

Noi avem însă o altă cultură: suntem conduși. Niște cetățeni iau decizii în numele nostru, le pun în aplicare mai bine sau mai prost, iar noi le spunem la final cât sunt de ageamii. După care fiecare își rezolvă problema. Ce să vezi, de data asta nu ne mai putem rezolva individual problemele. Nu mai avem la cine suna ca să facă mai bine un pic pentru copil. Nu mai ai unde să-l muți, să-l dai la meditații sau să-i pui o pilă.

Cred că gândul optimist al acestei situații este că vom fi siliți să lucrăm împreună. Și o să învățăm.

Foto: Octav Ganea, Inquam Photos