Vă recomand cu încredere ediția de luni a României în Direct, pornită de la tema ploilor din ultimele zile. Ploi care au pus, din nou, la îndoială sistemele noastre de gospodărire a apelor, fie că e vorba de de cele din orașe sau despre cele din localitățile mai mici.

Știți prea bine ce s-a întâmplat. Au fost inundații în sate din Vrancea, Bacău sau Tulcea. Dar în total 49 de localități din 18 județe au trecut prin inundații mai mari sau mai mici.

Canalizările au dat pe afară, străzile au fost inundate, apa a ieșit în casele oamenilor. Drumurile au fost blocate. Spațiile mici dintre clădiri a făcut situația și mai gravă.  

E adevărat, niciun oraș nu are canalizarea adecvată vremurilor extreme pe care le trăim. Dar în egală măsură este că suntem plini de lucrări proaste, fără noimă, subdimensionate, făcute ca să se câștige o lucrare și nu ca să dea calitate vieții. Multe dintre așa zisele cartiere rezidențiale au fost cuprinse de apă și noroi. 

România urbanistică se confruntă cu două lucruri în perioada asta și-n perioada următoare.

Vremea cu fenomene extreme va continua și acestea vor fi mai dese. Planeta noastră se schimbă, iar noi nu vrem să admitem asta. Climatul temperat continental va avea în viitor două anotimpuri, probabil. Unul ploios și unul secetos. Asta înseamnă că va trebui să ne pregătim cumva. Eu nu am iluzia că o să reducem carbonul din atmosferă. Nu vrem să renunțăm la confort. Dar am putea să gândim mai mult. Să facem canalizări, rezervoare de apă. Să reamenajăm cursurile râurilor. 

Al doilea lucru cu care ne confruntăm este epidemia de corupție și de delăsare. O mare parte din necazurile de acum a apărut din cauza unor lucrări proaste și a unor furăciuni. Din cauză c-am dezvoltat cartiere cu utilități minimale sau inexistente.

Avem cartiere cu fosă, avem canalizări prea mici, avem construcții anapoda și fără norme. Sunt zone în care cu ajutorul primăriilor am asistat la o dezvoltare sălbatică. Întâi banul și apoi condițiile de viață. De asta, acum, multora le-a venit apa în casă. Sau le stă și acum pe stradă într-un amestec de noroi cu dejecții. Iar asta este a doua latură a problemei. Avem nevoie de viziune și de cinste. 

Iar în privința marilor râuri, nu uitați cine și cum conduce apele române în aceste zile. Vedeți cum am ajuns la esența discuției începute de Ovidiu Ianculescu?

Ce spune România

Cei care au intrat în direct la emisiune au fost oameni de specialitate. Fie că e vorba de primari, dezvoltatori imobiliari sau ingineri peisagiști. Fiecare a explicat de ce manieră și în ce mod autoritățile din România au greșit sau nu au vrut să-și facă treaba.

Începând de la modul în care au fost date autorizații de construire. Fără a avea toate elementele necesare. Iar dacă nu le dai, ori ajungi la judecată, ori ajungi să fii amenințat. Apoi, distrugerea făcută de construcții care nu țin seama de norme elementare de bună gospodărire. Am ajuns la situații în care construcțiile noi opresc circuitul apei în natură și duc la probleme imposibil de rezolvat.

În fine, este vorba de nepăsare, de lipsă de bani sau chiar de neînțelegere a fenomenelor cu care ne confruntăm. Dar poate cel mai tare a faptului că administrația a fost împănată de nespecialiști și lăsată la mâna unor dezvoltatori imobiliari care nu urmăresc decât profitul mare și rapid.

Distrugerea spațiului nostru comun a fost sistematică și acum este greu de întors. Ce ne-ar ajuta este modul în care construim pe viitor, dar acest lucru se poate face doar dacă primarii primesc puterea de a se opune anumitor proiecte. Iar asta înseamnă o intervenție sistematică a statului atât din punct de vedere legislativ, administrativ și penal.

Căci, dacă nu v-ați prins, traficul și poluarea și canalizările revărsate nu sunt problema ci efectul aceleiași chestiuni: dezordinea în care construim. Recuperarea orașelor noastre a devenit o prioritate pentru societate.