companii

De ce să le oferi angajaților un screening medical complet

În anul 2022, în România au fost acordate 8 milioane de zile de concediu medical la o populație lucrătoare de 6 milioane de oameni. Numărul de zile acordate pare atât de mare încât guvernul a zis că este necesară o verificare a modului în care s-au acordat. Dar, dacă te uiți la câte zile sunt pe cap de locuitor, atunci situația se schimbă. Ar rezulta că fiecare angajat din România a primit 1,3 zile de concediu medical într-un an. 

Deodată, nu mai pare atât de mult și nici măcar implauzibil. Mai ales că, dacă leg aceste date de cele furnizate de Data Intelligence Unit de la Publicis Group, vom vedea că majoritatea românilor nici nu se gândesc că starea lor de sănătate este îngrijorătoare. Cei mai mulți dintre români nu sunt preocupați de starea lor de sănătate și nici de controale. 70 la sută cred că au o sănătate foarte bună. Două treimi nici nu se gândesc ca vreodată să facă analizele anuale. 

De asta nu m-ar surprinde ca mulți dintre ei să aibă brusc nevoie de o zi de concediu medical.

Când vorbește despre concedii medicale, statul are un interes particular. Este vorba despre plata a 1,5 miliarde de lei, pe care-i datorează companiilor când un angajat solicită intrarea în concediu. La plata acestor bani au fost amânări și de aproape un an, dar o parte semnificativă au fost plătiți în luna octombrie 2023. 

Mie mi se pare, însă, că nu relația statului cu concediile medicale este cea mai importantă. Un studiu PwC arată că pierderile suferite de firme din cauza concediilor medicale ajung până la 32,5 miliarde de lei. De fapt, dincolo de discuția legată de stat, cel mai mare interes ca să fie cât mai puține concedii medicale îl au chiar angajatorii. De fapt, fiecare angajat care pleacă de la locul de muncă o zi duce la o pierdere de 4000 de lei în medie. Este interesul companiilor să aibă cât mai puține astfel de zile. 

De altfel, de acum 20 de ani, mai multe companii occidentale au început să schimbe abordarea în relația cu angajații. Aceștia au trecut prin programe de screening care vizau greutatea corporală și posibilitatea ca angajații să facă boli cardiovasculare, diabet sau să aibă probleme locomotorii. Tendința aceasta se manifestă de câțiva ani și în România. Și cred că are un dublu avantaj. Are grijă de sănătatea angajaților, dar și de bunul mers al companiei. 

Viața și sănătatea sunt o responsabilitate individuală, dar prevenția și vindecarea sunt responsabilității colective. Suntem într-un stadiu de dezvoltare socială care ne obligă să avem grijă chiar și de cei care se îngrijesc mai puțin de ei. Asta pentru că pagubele suferite odată cu îmbolnăvirea unui om ne afectează pe toți. 

De asta spun că o companie are responsabilitatea să ofere angajaților mijloace care să-i țină sănătoși, dar și angajații au responsabilitatea de a avea grijă de sănătatea lor. De exemplu, prin oferirea de abonamente medicale, companiile facilitează accesul angajaților la servicii medicale. Un abonat merge mai des la medic, în medie 3x mai mult ca un pacient neabonat. Rețeaua de Sănătate Regina Maria gestionează peste 850 de mii abonamente medicale. Abonamentele medicale se pot personaliza, companiile fiind preocupate să ofere angajaților pachete cât mai complexe, cu mai multe servicii medicale incluse -servicii de psihoterapie și stomatologie. În completarea abonamentelor medicale, companiile pot implementa programe de screening pentru angajați chiar la locul de muncă. Conform rețelei de sănătate, există pacienți adulți care nu au făcut niciodată în viață o ecografie.

Câte screening-uri poate face un abonat într-un an?

Screening-urile reprezintă investigații de prevenție și pot fi făcute anual sau în funcție de recomandările medicului. Abonamentele medicale Regina Maria includ peste 90% dintre investigațiile recomandate de medic anual și, în funcție de tipul acestora, anumite screening-uri.

Când spunem screening, care este pachetul de analize exact?

În funcție de boala pentru care este realizată procedura de screening, există anumite tipuri de teste sau anumite analize imagistice care sunt recomandate fiecărui pacient. De exemplu, în cazul cancerului de sân sunt recomandate ecografii sau mamografii. O detaliere a analizelor de screening este disponibilă aici 

Alături de teste de screening, abonamentele medicale includ peste 90% dintre investigațiile recomandate de medic anual. 

Cum funcționează screening-ul în relația dintre companii?

Programele de screening sunt stabilite împreună cu companiile, în funcție de nevoile specifice ale angajaților lor. Etapele procesului includ, astfel, stabilirea nevoii pe care o are compania, propunerea unui plan personalizat, organizarea campaniei și desfășurarea programului chiar la locul de muncă al angajaților, prin intermediul caravanelor Regina Maria.

Este o facilitate oferită de Regina Maria pentru companiile partenere?

Programele de screening reprezintă servicii pe care companiile aleg să le ofere angajaților completând alte beneficii medicale: abonamentele medicale.

Un astfel de program de screening este realizat de la un anumit tip de pachet în sus?

Nu există un ”prag” sau un pachet de pornire – o companie poate discuta despre oferirea unui serviciu de screening pentru angajați împreună cu REGINA MARIA indiferent de forma parteneriatelor desfășurate anterior. Mai multe detalii poți solicita aici

Cât timp durează astfel de campanii ?

Un program de screening dezvoltat de o companie alături de REGINA MARIA include un timing specific, stabilit de la bun început. Angajații au la dispoziție o anumită perioadă de înscriere, în funcție de detaliile stabilite, iar apoi sunt programate consultațiile propriu-zise, care au loc, de obicei, în cadrul caravanei REGINA MARIA, care se deplasează la sediile companiilor.

Eu zic că este nu numai o veste bună, ci, în mare măsură, și o obligație, dacă ești angajator. Pentru că astăzi nu mai există doar responsabilitate individuală. În materie de sănătate cred în abordări colective. 

În primul rând pentru că împreună putem să avem grijă și de viața celor mai slabi sau dezinteresați. Poți evita boli grave și câștiga ani de viață pentru angajați. Iar asta este vital. 

Apoi pentru că este cel mai ieftin pentru toată lumea: cetățean, companie și stat. Sună cinic, poate, dacă vorbești în termeni de bani, dar este o realitate de care trebuie să te preocupi. În plus, poți evita ca un om realmente bun să fie pierdut pentru companie și pentru societate. 

De asta, campaniile de screening implementate de companii pentru angajați sunt cea mai simplă cale de a face bine. 

Ce-ai alege? Vaccinul occidental, cel din China sau pe cel rusesc?

Barometrul Europa FM, care a apărut vineri, arată că suntem mai curând pesimiști în privința evoluției bolii în România. Sondajul realizat de IMAS ne spune că doar 45 la sută dintre români cred că un vaccin ar putea apărea în următorul an. Și mai puțini cred în posibilitatea unui tratament.

Barometrul Europa FM, realizat de IMAS

Nu cred că trebuie foarte multe explicații sociologice pentru a ne explica aceste rezultate. Orice om echilibrat își dă seama că apariția unui vaccin este o chestiune care ia foarte mult timp. Și că rezultatele trebuie testate îndelung ca totul să fie sigur.

Ce știm clar este că acum avem o cursă mondială cu peste 100 de competitori, așa cum spune National Geographic. Tipurile de vaccin pregătite sunt diferite, metodele de cercetare nu sunt identice, iar rezultatele sunt așteptate în timp. E o cursă care va da câțiva câștigători și-n care sunt implicate multe minți luminate. Și bani pe măsură. De la fonduri publice până la investiții private.

De asemenea, lupta se dă pe diverse coordonate geografice. Companii occidentale concurează cu cele chineze, dar și cu jucătorul necunoscut care este Rusia. Americanii au un program care se numește Warp Speed și care aruncă cei mai mulți bani, probabil, în timp ce China caută o companie de tip campion, cum este Huawei în telefonie. Rusia este un spațiu obscur și cu multe semne de întrebare. Cum arată lucrurile, așa cum le descrie National Geographic?

  • Un vaccin apare pe piață în 10-15 ani. Cea mai scurtă apariție a fost de patru ani, la oreion.
  • Vaccinul este testat întâi pe un grup de oameni sănătoși.
  • Grupul doi este alcătuit din oameni susceptibil să ia boala.
  • Un al treilea grup include mii de persoane de diferite rase, condiții sociale și stări de sănătate.
  • Multe vaccinuri rămân într-o fază de testare, chiar și după lansare .

Cum depășim în aceste zile această problemă a timpului lung? Metoda folosită este ca toate fazele să se facă simultan. Adică nu mai așteptăm ani, ci luni. Teoretic. După care fiecare companie va trece la faza de producție. Doar că și aici poate dura ani să faci miliarde de doze.

National Geographic a făcut și un top al celor care se află în frunte.

Moderna Therapeutics

  • O companie americană care lucrează cu Institutul American de Sănătate.
  • A ajuns pe data de 27 iulie la faza a treia a testării.
  • Folosește material genetic din virus, introdus în celule ca să producă anticorpi.
  • Începând de anul viitor ar putea face 500 de milioane de doze.

Pfizer și BioNTech

  • O companie americană și una germană. Lucrează pe cercetările de vaccin anti-cancer ale BioNTech.
  • Finanțată de guvernul american.
  • A început faza doi combinată cu faza trei.
  • Poate furniza 1,5 miliarde de doze în 2021

Universitatea Oxford și AstraZeneca

  • Folosește un virus slăbit. Răspunsul de până acum a fost foarte bun.
  • A început faza trei de testare a vaccinului.
  • Poate produce un miliard de doze anul viitor.

Și de aici prieteni, încep marile necunoscute pentru fiecare dintre noi.

Jucătorii Chinezi

  • Sinovac este o companie chineză care lucrează pentru un producător brazilian. Spun c-au trecut deja la faza trei a unui vaccin inactiv. Primele date arată rezultate bune pe maimuțe.
  • Sinopharm este compania de stat chineză. Și ea folosește un vaccin inactiv și a trecut la faza trei. Testările se fac în Arabia Saudită, țară în care locuiesc peste 100 de naționalități, pe 15 mii de persoane.
  • CanSino Biologics o altă companie ale cărei rezultate au fost salutate de The Lancet. Sunt la faza doi și au aprobare limitată să folosească vaccinul pe membri ai armatei chineze.

Rusia

Aici. sunt atât de multe probleme încât trebuie să ne înarmăm cu toate semnele de întrebare. Institutul rusesc din domeniu, Gamaleya, ar fi terminat deja toate fazele de testare și pe data de 10 august este așteptată aprobarea vaccinului. Această informație este dată de NYT în urmă cu câteva zile.

Doar că nimeni nu știe clar cum au făcut rușii acest vaccin, ce tehnologie au folosit și cum l-au testat. Întrebare de pe buzele tuturor este dacă nu cumva Rusia pune pe primul loc prestigiul național și nu știința. Președintele structurii financiare care controlează institutul, Kirill Dimitriev, spune foarte clar că:

Ministerul Sănătății din Rusia face toate demersurile necesare ca vaccinul să fie făcut și urmează toate procedurile. Nu folosim nicio scurtătură.

NYT.

După care a făcut o referire la cursa spațială din 1957.

Așa cum Sputnik a fost realizat de talentul cercetătorilor ruși, la fel și vaccinul este opera minților lor extraordinare.

NYT

Povestea asta din Rusia a stârnit mirare la vârful statului american. Anthony Fauci, cel desemnat de Trump să se ocupe de criza americană, a lansat chiar un avertisment. Mai ales că Rusia a anunțat că după jumătatea lunii august, medicii locali vor fi invitați să se vaccineze.

Sper că Rusia și China nu vor administra vaccinul nimănui înainte de a se face testările necesare. A pretinde că ai un vaccin înainte de a testa pe cineva este un lucru problematic, cel puțin.

Indiana Express

Dacă citești printre rânduri pare că Fauci se îndoiește de existența unei testări reale. Evident că există și o competiție comercială, dar mirarea vine din faptul că, atât China, cât și Rusia au un istoric de nepăsare la viețile oamenilor. Iar dezvoltarea crizelor sanitare din cele două state arată clar acest lucru. În plus credibilitatea Chinei este la pământ după ce au ascuns luni de zile existența virusului.

Temerile oamenilor cumpătați nu se termină, însă aici. NYT a ridicat semne de întrebare și asupra companiilor americane

Andrei Floroiu și premiile de la Bursă

De Andrei Floroiu (foto) bănuiesc că nu ați auzit până astăzi. El este CEO-ul unei companii din California care se numește Vaxart. Domnul Floroiu a devenit săptămâna trecută subiectul unui articol din New York Times. Asta după ce compania pe care o conduce a anunțat c-a primit aprobarea guvernului american să intre în programul Warp Speed. Adică arată niște rezultate promițătoare, într-o prima fază a unui vaccin. Drept urmare, acțiunile Vaxart au crescut cu 456%, iar cele pe care le deține domnul Floroiu au crescut de la 4,3 milioane la 28 de milioane de dolari.

NYT

Realitatea e mai complexă, spune, însă, NYT. Potrivit unui oficial american, Vaxart nu a intrat în program, ci într-un studiu de probă, laolaltă cu alte companii americane, care pot testa un prim produs pe maimuțe. Iar compania nu este încă, oficial, aprobată ca să fie finanțată pentru a dezvolta un vaccin. Oficialii americani anunță că vor face o investigație privind anunțul Vaxart, iar asta se va extinde și pe piața bursieră americană.

Mai pe șleau, NYT ridică următorul semn de întrebare: nu cumva sunt companii care anunță rezultate promițătoare doar ca să impulsioneze acțiunile la bursă?

Astfel, fondul de investiții care susține Vaxart a plecat cu două sute de milioane de dolari din afacerea asta. În realitate, însă, nu mai puțin de 11 companii au dat bani unor directori, acționari și finanțatori după creșterile de la bursă. În total un miliard de dolari s-au plătit în ultimile luni. Așadar, sunt reale rezultate bune pe calea vaccinurilor, se întreabă NYT.

Vă mai amintiți de Moderna, de la care am început acest articol? Din ianuarie până acum, valoarea acțiunilor a crescut la 30 de miliarde de dolari. Iar diverși acționari și oficiali au încasat deja 248 de milioane de dolari. Unele vânzări nu au fost semnalate în avans, așa cum prevede legea.

În cursa asta disperată, câștigurile sunt mari, iar răbdarea este minimă. Și disperarea pe măsură. Așadar, ca indivizi, știind măcar aceste lucruri, ce veți alege: un vaccin occidental, unul din China sau pe cel din Rusia?

Întregul articol din NYT este aici

Criza de încredere e mai puternică decât planul de relansare

Cred că avem nevoie să discutăm un pic despre încredere. Și spun asta în contextul în care planul de relansare economică al guvernului a fost întâmpinat cu mari semne de întrebare chiar de către cei cărora li se adresează. Este firesc să fie așa, dar trebuie să vedem și care sunt consecințele. 

Am vorbit la România în Direct cu oamenii din România muncitoare, cei care prin munca lor duc țara asta înainte: antreprenori, patroni, șefi de companii, angajați ai unor firme . Mai cu toții mi-au spus că planul de relansare economică al guvernului are șanse mici de reușită. Sunt în nota comentariilor care abundă în spațiul public  după lansarea acestui program. 

Este corectă gândirea economică a guvernului care dă bani gratis patronilor? Sunt acestea măsurile pe care le așteptați? Pot scoate ele din criză compania în care lucrați?

Este corectă gândirea economică a guvernului care dă bani gratis patronilor? Sunt acestea măsurile pe care le așteptați? Pot scoate ele din criză compania în care lucrați?Cătălin Striblea vă așteaptă la România în Direct la 0372 069 599, la 13:15.https://www.europafm.ro/romania-in-direct-cu-catalin-striblea-planul-de-relansare-economica-ce-asteptati-de-la-guvern-in-afara-de-bani-gratis-video/

Publicată de Radio Europa FM pe Joi, 2 iulie 2020

Motivele sunt diferite, dar cam toate duc în același loc: capacitatea statului de a rezolva o problemă într-un termen și o manieră acceptabile pentru cetățean.

Cei care au vorbit s-au plâns că statul nu și-a plătit nici datoriile curente pe care le are și anume restituiri de TVA sau  concediile medicale. Altul mi-a spus că înlesnirile fiscale sunt de fapt un fel de camătă. Un mic antreprenor mi-a relatat de birocrația dureroasă prin care a trecut atunci când a intrat în programul Start-up Nation. Sau de faptul că nu reușesc să se califice la niciunul dintre criteriile pentru granturile pe care statul le va acorda. Adică o lipsă evidentă a autorităților de a vedea problemele reale ale celor care au o afacere. 

Și, desigur, o observație care s-a tot repetat.

Cu siguranță, spune lumea, aceștia sunt bani care or să ajungă numai la clientela de partid. Că nicio firmă curată și cinstită nu va avea acces la ei. Nu mai spun de partea  cu autostrăzi și spitale căci, desigur, de asta râde toată lumea.

Și asta în condițiile în care acest program promite bani gratis sau foarte ieftini oamenilor din economia României. Fenomenul la care am asistat se numește criză de încredere. Adică, indiferent de soluția propusă, această este chestionată și respinsă de o asemenea manieră încât ea nu-și mai găsește utilitatea. 

Și nici nu este de mirare. După ce ani buni oamenii au fost înșelați de diverse promisiuni, după ce și-au văzut afacerile puse în pericol de diverse măsuri statale, după ce competiția onestă a fost viciată de clienții de partid și de corupție, este firesc ca nimeni să nu mai aibă încredere în tine. 

Când ai pierdut oameni buni în competiție neloială cu statul, care plătește salarii peste piață și când munca onestă ți-a fost lovită chiar de decizia politică, iar tu știi că reușita este dictată de apartenența la un grup politic, atunci este clar de ce asistăm la un refuz al oamenilor de a primi chiar și bani gratis. 

Situația aceasta nu poate fi corectată decât de stat însuși. Criza de încredere se manifestă nu numai în relație cu statul. Ea se extinde asupra partenerilor de afaceri, asupra creditorilor și  chiar a clienților. Iar în final distruge parteneriatele care fac o economie să funcționeze. De asta guvernul Orban trebuie să pună la punct cele mai simple, mai transparente și mai corecte proceduri de acordare a banilor. Și trebuie să încurajeze ca fondurile să meargă dincolo de clienții obișnuiți de partid.

Aceasta nu mai poate fi o țeapă dată de politicieni. Este vital pentru România și viitorul său economic ca această mare masă de bani să ajungă la oamenii muncitori și cinstiți care au fost loviți cu adevărat de criză. 

Altfel, nu numai că ratăm însăși esența programului, dar riscăm să intrăm într-o fundătură de unde nu o să ieșim ani buni. Iar PNL nu o să mai iasă niciodată. 

Photo by Oleg Magni from Pexels

Peste șapte ani o să avem o țară ca o floare

Am văzut planul de relansare economică al guvernului și, dacă totul merge bine, în șapte ani o să avem o țară ca o floare. Important este însă să găsim și banii și administrația care să împlinească toate promisiunile, care nu sunt mult diferite de toate campaniile electorale trecute. 

Există două componente ale acestui plan de relansare. Una este realistă și pe termen scurt. A doua este pe alocuri utopică și probabil ne va mai lua o generație ca s-o vedem în realitate. Ambele părți au, însă, un puternic iz electoral. 

Prima parte este o promisiune pe care PNL o va îndeplini, probabil,  indiferent de costuri. Guvernul a pus la punct o schemă de împrumuturi rapide pentru companii, fie că sunt IMM-uri, fie că sunt companii mai mari.

Exemplele sunt foarte multe și aceste granturi, cum se numesc, merg de la 2000 de euro până la șase milioane  de euro. Banii pot fi folosiți începând de la plata facturilor și a chiriilor, dar și repornirea tehnologică a unor utilaje, până la retehnologizarea unor companii. Pe scurt: ai fost afectat într-un mod e COVID, statul îți dă bani să mergi mai departe.

Sunt alocați bani și pentru investiții, dar și pentru start-up-uri inovative. La fel este susținută angajarea unor lucrători noi.

Statul promite să dea jumătate de salariu, dar nu mai mult de 2500 de lei dacă angajezi tineri, persoane de peste 50 de ani sau români care au revenit din străinătate.

Sunt bani și pentru relocarea unor companii în România sau dacă vrei să faci agricultură. Aici banii se dau de la irigații până la dotarea unei ferme. Și, da, statul îți garantează diverse împrumuturi la bancă, mai ales dacă ai nevoie de lichidități cu care să-ți duci activitatea obișnuită. 

Există și o componentă masivă de protecție socială. Asta înseamnă șomaj tehnic plătit pe mai departe, de asemenea plata muncii flexibile. Vorbim până și de diverse vouchere care se vor da unor bătrâni pentru mese calde sau rechizite, îmbrăcăminte și încălțăminte acordate unor copii nevoiași. 

Ce v-am povestit eu aici costă cam 30 de miliarde de euro. O parte din bani vin de la buget, o parte sunt bani europeni, din mai multe programe aprobate sau în curs de aprobare și o parte vin din împrumuturi. Aș pune mâna în foc că PNL va face tot posibilul ca acești bani să intre în economie, iar unii să ajungă chiar înainte de campania electorală. 

Programul are și o parte de finanțare, relansare și reconstruire a României. Știți voi, cum spunem noi mereu aici: stradă școală și spital.

Partea asta ar dura până în 2027 și ar presupune 3000 de kilometri de autostradă și drumuri expres, 3000 de kilometri de cale ferată, 3 spitale regionale, investiții pentru transformarea digitală a administrației și chiar mai multe linii de metrou. Să vă mai spun că trebuie reconstruite sau renovate 2488 de școli sau că se aduc apă și gaz la țară? Dar că se vor construi și drumuri de care azi ne este rușine? 

La cum s-a descurcat administrația din România, partea această din urmă este aproape utopică. Nu neapărat ca finanțare pentru că Europa promite și ea o parte din cele 77 de miliarde de euro necesare. Dar mă îndoiesc de capacitatea noastră administrativă de a realiza așa un plan măreț și nicidecum în șapte ani.  Nu e ca și cum politicienii și funcționarii din clientela lor s-au trezit odată cu această criză și au hotărât că așa nu se mai poate.

Deocamdată România asta europeană e un plan pe hârtie, e și foarte costisitoare, nu avem nici toți banii și pare foarte-foarte departe. Trebuie să recunoașteți însă că promisiunile fac toți banii   

Fuga după lucrători, noul sport național

Eu spăl mașina în același loc cam de 15 ani. E o spălătorie de cartier, dar îngrijită care a oferit totdeauna servicii de calitate. Au produse ceva mai bune, muncitorii au salopete, condiții de lucru umane și iarna, locul este curat și îngrijit.

E o afacere de familie în care lucrează tatăl, mama și cei doi copii și o fac cu dedicație. Oamenii din asta trăiesc și-și dau interesul. În decursul anilor i-am și cunoscut, am băut câte o cafea când am fost acolo, am aflat una-alta. Luni m-am dus acolo de dimineață- evit week-endurile că e aglomerație- și pentru prima oară după mulți ani am stat la coadă. Să fi fost vreo patru mașini în fața mea.

Mai mult

Cum a ajuns statul cu genunchiul pe gâtul privaților

Vorbesc ieri cu patronul unei mici firme de aiurea din țară. Ne știm de ceva ani și omul e mai deschis față de mine. ”Sunt pe la bancă că trebuie să bag salariile la oameni. Mari salarii. 2500 de lei de persoană pentru un inginer care are o grămadă de răspundere.” Își mai trage un pic sufletul ca și cum are o durere. 

”Nu știu cum să fac, dar am o gaură de 20 de mii de lei pe care o trag după mine de la începutul anului. Pur și simplu nu mai fac bani să ies pe zero. Plătesc cu bani aduși de acasă. Nu mai am contracte.”

Mai mult

Legea anti-fumat s-a bifat. Cine merge mai departe?

E de așteptat ca legea anti-fumat să aducă ceva pierderi la bugetul de stat. Nu foarte mari, dar unele vor exista. Automat se va fuma mai puțin și niște bani vor înceta să mai vină. Companiile de țigări sunt printre contributorii cei mai mari la stat, după companile petroliere.

Cam 2,7 miliarde de euro vin în fiecare an de la fumători. Firesc, deoarece acciza trece de 60 la sută din pachet, dacă nu mai mult. E undeva pe la 8,24 lei. Ce poți face să compensezi pierderile. Este enervant de simplu. Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!