Statul român este un tâmpit. Și eu un prost
Taximetristul meu se ceartă cu o Tatiană. ”pune mâna și fă ceva. Nu sta așa, că în țara asta te mănâncă toți.” Mă lasă chiar în fața sediului, se uită un pic și spune: ”Dumnezeu vă vede aici, dar vă aștept.” Adevărul este că și eu am plecat cu același sentiment. Am de înregistrat un contract de drepturi de autor la sănătate, pentru plata taxelor.
Și când intru zâmbesc, căci e bine. Sunt doar șapte-opt oameni la trei ghișee. Las că în două minute aflu că e vorba doar de un ghișeu. Mai e o doamnă acolo, la susținerea singurului funcționar care prestează. Pentru că sunt fript îi dau doamnei documentele la verificat. Se întoarce în câteva minute și-mi spune că e ok, că nu mai am nevoie de nimic.