alegeri

Domnul Geoană propune democrație doar în cărți

Nu cred că prezența în campanie a lui Rareș Mănescu îl face pe Mircea Geoană pro-rus. Se potrivește foarte bine la lipsa de explicații a candidatului pentru vizita la Moscova din 2009. Nu găsesc de-a lungul timpului, însă, în activitatea lui Geoană dovezi de susținere a Moscovei. Iar dacă este spion, pare unul bine camuflat. Deci nu aici mă uit.

Prezența lui Rareș Mănescu arată mai curând că domnul Geoană nu se poate dezbăra de personaje dubioase. De la Vanghelie, la Vântu și apoi la Rareș Mănescu, el are un magnet la astfel de personaje. Că nu le înțelege rolul sau că acestea știu să speculeze slăbiciunile sale este o dezbatere. Aș înclina spre cea de-a doua, dacă mă gândesc la casa de la RAPPS sau ceasurile lui Vanghelie. Iar asta trebuie pus în portretul său.

Ce mi se pare cu adevărat grav la acest episod este renunțarea la comportamentul democratic.

Domnul Geoană l-a acuzat pe jurnalistul Attila Biro de complicitate la tentativa de asasinat a fostului procuror șef al Bulgariei. Dacă este să-l asculți pe domnul Geoană, Biro a făcut asta de două ori. Afirmația a fost întărită și de purtătoarea sa de cuvânt, Alina Achim, la România în Direct

Afirmația nu este doar un fake news. Este o minciună sfruntată, brutală, puturoasă și distrugătoare de democrație. Biro este un jurnalist bun și cu anchete respectabile în spate. Dezvăluirile sale despre furtul banilor europeni din România și Bulgaria sunt solide. Un tabloid bulgar a folosit numele său în afacerea procurorului șef tocmai pentru a-i diminua credibilitatea. Nu numai că Biro nu are legătură cu asasinate, dar nu a fost suspect, anchetat sau măcar interogat pentru o astfel de infracțiune.

Domnul Geoană a reușit într-o singură propoziție să distrugă sute de pagini din cartea sa despre transformarea și drumul democratic al României. Declarații de tipul acesta nici măcar în Iran nu ar avea succes. O măgărie atât de mare încât te întrebi ce ar face președintele Geoană dacă ar apărea dezvăluiri despre el.

Adaug aici încă un lucru surprinzător spus de Alina Achim la România în Direct. Ea a chestionat credibilitatea dizidentului rus, Mihail Hodorkovski. Ceea ce este îndrituit, desigur. Doar că argumentul adus este că Hodorkovski este în viață. ”Spuneți dvs că Hodorkovski ar fi mai credibil dacă este mort?”, am întrebat-o. ”Cinic vorbind, așa se face în Rusia.”

Fragmentul este mai jos.

A fost sau n-a fost? Despre fraudă și renumărare la alegeri. Și de facem ”cârnați, nu farmacie”

Luni a fost  publicat raportul Expert Forum în urma proiectului Vot Corect. Nu a fost mare înghesuială de presă, dimpotrivă. Am remarcat o singură cameră tv,  nu m-am prins cui aparține. Știri ample am găsit pe Europa Liberă și G4 Media. Cine ia bani de la partide nu a fost tehnic prezent. Am fost acolo, pun câteva concluzii ca să știți ce și cum s-a întâmplat. 

Vot Corect a avut observatori în 1000 de secții, dar a studiat și datele finale. Așadar:

Problemele cauzate sunt datorate complexității rezultate din comasarea alegerilor și cantitatea uriașă de muncă a celor care au fost în secțiile de votare. Există suspiciuni rezonabile de încălcare a legislației. 

În 24 la sută dintre secțiile observate au fost încălcări de procedură. În 3 la sută dintre secțiile observate există suspiciuni de fraudă. 

În 40 la sută dintre secțiile de votare din România diferă numărul celor înregistrați că au votat față de numărul voturilor apărute pe procesele verbale din secții. În cele mai multe dintre ele, diferența este în jur de 1 la sută. 

Un număr furnizat de Radu Mihaiu, primarul S2, arată că sunt astfel de diferențe în 97 dintre cele 202 secții de votare din S2. La S2, USR contestă în instanță rezultatul și cere renumărare. Aceasta a fost respinsă pe mai multe secții. Clotilde Armand invocă la rându-i că în jumătate dintre secții au fost modificate procesele verbale fără știința celor care au fost membri. Armand și Mihaiu nu au legătură cu raportul, au fost în sală ca spectatori care au luat cuvântul. 

Birourile de circumscripții nu au vrut să corecteze rezultatele acolo unde au fost făcute plângeri. Majoritatea plângerilor au fost respinse pe motive de procedură.  Nu există căi de atac la hotărârile Birourilor. 

Cum este așezat astăzi sistemul, acesta duce la defavorizarea unor competitori electorali este una dintre concluziile rostite. 

Fără a fi trecute în raport, din relatările unor observatori, a rezultat că filmările folosite în procesul electoral, cele de la numărare sau de la tabletă, nu sunt folosite în realitate. Birourile electorale și instanțele nu le solicită pentru rezolvarea unor situații. Unul dintre observatori, fost magistrat le-a numit o formă fără fond. Ele sunt șterse apoi în 30 de zile de la data alegerilor. 

A fost fraudă sau nu?

I-am întrebat pe cei de la Expert Forum în aceste condiții cât de mare ar putea fi diferența dintre votul real și cel afișat. Nu pot răspunde cu certitudine la această întrebare. Dar spun că cea mai mare parte a procesului electoral este corectă. 

Pot spune cu încredere că rezultatul la alegeri este corect? Unul dintre răspunsuri spune că ”asistăm mai curând la o stare de confuzie și că gravitatea constă în faptul că nu se poate spune cu certitudine că este rău sau că este bine.” Există, însă, un îndemn ca publicul să nu piardă încrederea în procesul electoral. 

O chestiune legată de finanțare.

Aceasta a crescut spectaculos față de acum zece ani. Cea mai interesantă descoperire mi se pare la AUR. Acolo, mai mulți candidați de pe locuri neeligibile la alegerile europene au adus partidului bani din împrumuturi și de peste de 1,5 milioane de lei. Nu se știe public de unde au împrumutat banii. AEP știe, dar acest lucru este secret. Un candidat cu venituri de 25 de mii de lei pe an, a luat un împrumut de 2,5 milioane de lei, dar nu era pe loc eligibil. 

Există o sumedenie de recomandări ale Expert Forum după aceste alegeri comasate.

În primul rând comasarea a fosat un exercițiu greșit care nu trebuie repetat. Cele trei weekend-uri consecutive de alegeri din toamnă vor aduce probleme noi și vor extenua pe membrii secțiilor de votare și cei din birourile electorale. 

Ședințele birourilor electorale trebuie să devină publice. Acestea sunt azi secrete și nu este clar cum au loc judecățile de acolo. 

Renumărarea ar trebui să fie o chestiune de principiu acolo unde lucrurile nu sunt clare. Nu neapărat în sensul de a rezolva o fraudă, ci de a fi cât mai aproape de adevărul votului. Dacă un candidat câștigă cu 100 de voturi și în realitate a câștigat cu 200, victoria sa este mai clară. Iar voturile oamenilor mai bine respectat. Aici găsiți și restul recomandărilor. 

Posibilitatea de contestare a hotărârilor birourilor trebuie clarificată. 

Termenele de contestare trebuie să curgă nu de la data votării, ci de la data încheierii procedurilor. 

Și rețineți expresia unui locțiitor de președinte de secție. ”Toată lumea așteaptă ca alegerile să fie farmacie. Nu e farmacie, ci fabrică de cârnați. Trebie să plecați de la premisa că xin cauza oboselii și a tensiunii procesele verbale vor conține nereguli. De asta renumărarea trebuiesă fie regula, nu excepția. ” 

PSD și PNL: „Chiar putem spune că reducem democrația.”

PSD și PNL s-au întors la matca inițială, cea a vechiului FSN, din care se trag o parte dintre liderii de azi. Vor merge împreună la alegerile europarlamentare și în câteva locuri vor avea candidați comuni la locale. Ca să poată face asta, cele două partide au modificat calendarul electoral, astfel încât alegerile europene și cele locale să fie făcute deodată. Și negociază ca în următoarele luni să mai pună la cale diverse cumătrii prin care să aducă, de exemplu, un singur candidat la președinție. Și foarte probabil o coaliție postelectorală. Adică încă patru ani de PNL și PSD în fruntea țării. 

Două sunt lucrurile invocate de politicieni. O astfel de alianță aduce mai multă stabilitate. Adică România nu mai poate trece prin tulburarea de a-i pica guvernul sau de a avea unul minoritar în Parlament. Este război, vin momente economice complicate, așa c-ar fi necesar un guvern puternic. Al doilea motiv, ni se spune, este împiedicarea ascensiunii unor partide populiste și extremiste. Astfel AUR și SOS ar câștiga mai puține locuri în Parlamentul european și desigur în cel național. Ar fi sub control. Socoteala asta eu o văd subțire. Una peste alta ni s-a spus, citez, că tot ce se întâmplă este în interesul cetățenilor. Păi, hai să socotim, atunci! 

Cât câștigă cetățenii din comasare?

Sunt de acord că un guvern cu un sprijin parlamentar puternic aduce mai multă stabilitate. Poate opera schimbări importante, face față unor crize și situații dificile. Dar logica asta nu se aplică unei alianțe electorale europene. Căci cele două partide fac parte din familii politice diferite. Au sisteme de gândire diferite și o viziune asupra lumii diferită. În plus, în cele din urmă ele se vor despărți în Parlamentul European. 

Da, este posibil ca AUR să ia mai puține voturi în situația asta. Și să trimită la Bruxelles mai puțin cetățeni care să blocheze mecanismele de funcționare ale Europei.  Dacă te uiți la viziunile rusești ale unora dintre ei, și la faptul că deocamdată UE este cel mai mare finanțator al nostru, chiar avem un interes aici. Și cred că și USR va avea de câștigat din încâlceala asta fesenistă. 

Pierderea este, de fapt, în dezbaterea pentru Europa

În același timp, însă, comasarea alegerilor europene cu cele locale pur și simplu va opri orice dezbatere pentru Europa. Nici măcar nu vom auzi și nu vom ști de ce-i trimitem pe oamenii aceia acolo. Iar noi avem probleme grele pe masă: subventii agricole, politicile verzi, Schengen, imigrație. Nu vom discuta despre asta deloc. Și iar o să se întrebe lumea ce ne aduce Europa. 

Alegerile europene sunt de fapt cele fundamentale pentru noi în acest moment. Ele setează viitorul nostru de stabilitate și financiar pentru anii următori. Pentru că acolo este pușculița, iar noi trebuie să devenim mai deștepți, nu mai proști în Europa. 

În anii următori, fondurile se vor subția. Și vor crește cele pentru Ucraina sau Moldova. România va fi considerată un stat stabil, dezvoltat, care va trebui să se descurce pe cont propriu. Iar noi tocmai pentru asta nu ne pregătim. 

Alianța anti-reformă

Nu în ultimul rând, alianța asta nu face decât să împiedice reforme. Cele două partide sunt partide-stat, osificate, pline de rețele de clienți și funcționarii publici sinecuriști care vor împiedica pur și simplu viitorul României.

De fapt, această alianță cu rădăcini în anii 90 se face strict în interesul celor două partide. PNL care să nu pice într-o gaură fără fund, iar PSD ca să se asigure că PNL nu iese cumva de la guvernare și face un pol de dreapta care să-i opună un candidat lui Marcel Ciolacu. Pentru asta, vorba Vioricăi, “chiar putem spune că reducem democrația.”

Și o vorbă la final despre unul dintre arhitecți: președintele Iohannis care a împins acest plan ca să-și asigure liniștea în țară în vederea unei candidaturi la NATO sau oriunde o fi. Nu contest că, dacă ar fi obținută, această poziție ar fi un atu pentru România. Dar sacrificiul care ni-l propune domnul Iohannis este pe măsură. 

PNL își anunță candidatul la Cotroceni

UPDATE DE SEARĂ.

42 de lideri PNL i-au cerut plecarea lui Florin Cîțu. Urmează o demisie sau un congres.

TEXTUL INIȚIAL

Ca să nu existe dubii sau neînțelegeri în privința viitorului lui Florin Cîțu, PNL a primit un semn evident de la Cotroceni. Deputatul PNL, Alexandru Muraru, apropiat de Cotroceni, a publicat o opinie pe site-ul Digi 24, în care vorbește foarte clar de plecarea lui Cîțu.

Aici este textul în întregimea sa.

Iată câteva fragmente:

PNL trebuie să treacă la un alt nivel, de pregătire a anului electoral 2024. Angrenat într-o coaliție de guvernare de largă majoritate, PNL are nevoie acum de un restart care să-i garanteze drumul, să-i seteze mecanismele politice, să-i reconstruiască toată arhitectura instituțională, politică și electorală pentru cel mai provocator an electoral din ultimele două decenii.

PNL are nevoie de un suflu nou, un lider personalizează leadershipul partidul, îi imprimă ritmul, valorile și principiile sale, îi poate construi o nouă generație de lideri care să dobândească un fel de a fi necesar României anului 2022.

M-am alăturat imediat colegilor mei care cred că PNL are nevoie de un proiect politic nou construit, așa cum e o regulă nescrisă a organizațiilor politice românești, în jurul celui care se află în fruntea administrației, care are o viziune de ansamblu asupra mersului României, care elimină blocajele sau lipsa de dialog din relația cu organizațiile locale sau cu parlamentarii. 

 Numai în partidul comunist se respecta cutuma că toate mandatele trebuie duse până la capăt, indiferent de ce se întâmpla (”no matter what”). Un partid precum PNL într-un stat democratic nu își poate permite o asemenea greșeală atunci când condițiile din teren impun o reevaluare, impun nevoia unui proiect politic nou chiar din 2022.

Asta nu înseamnă doar plecarea lui Cîțu

Mesajul venit este foarte clar. Nicolae Ciucă va fi nu numai președintele PNL, ci și candidatul acestui la președinție. De aici, PNL și întreaga structură de stat pe care o subordonează vor lucra la acest mandat.

Semnalul mai înseamnă stoparea oricăror altor candidaturi interne, dar și oricăror încercări de rebeliune. Chiar dacă pe surse toate filiale s-au pronunțat pentru Ciucă, nu înseamnă că toată lumea îl iubește sau îl vrea. Mai ales că el este un personaj impus partidului nu crescut din el.

Nu uitați că domnul Ciucă nu este un politician veritabil, nu este carismatic și nici un orator grozav. Chiar dacă experiența profesională și cariera de militar îi oferă credibilitate, politica înseamnă să și vorbești. Mai mult, el nu are nici avantajul domnului Iohannis de a candida împotriva PSD. Este șeful unui guvern cu PSD și va fi greu să-l faci arșice pe cel cu care ai coabitat.

Așadar, în cel mai bun scenariu, se va confrunta cu un candidat sperietoare de la AUR. Adică repetarea scenariului Iliescu versus Vadim.

Dar ca să ajungi acolo trebuie să rezolvi candidatul PSD. Iar cei doi care se profilează, Geoană și Firea, au mai multă experiență politică decât generalul. Deci PSD va trebui să fie înțelegător. Și ar trebui să accepte că în condiții de război nici nu te apuci de schimbat prim-miniștri, chiar dacă le vine rândul în 2023.

Cred că așa gândesc acum strategii de la Cotroceni. Dar dacă am învățat ceva în ultimii 20 de ani din politica românească este că niciun plan de termen lung nu a ieșit. Deci sunt departe, chiar dacă asta își doresc.

Florin Cîțu, președinte PNL. Câteva constatări la cald

Câteva constatări la cald după congresul PNL. Și o perspectivă pentru viitor.

Este pentru prima dată când președintele Iohannis are opoziție, ba, mai mult, are parte de scandări contra dorinței sale, într-un mediu public. Cu atât mai mult într-un partid pe care ar trebui să-l controleze.

Cine mai face anunțuri legate de o posibilă întoarcerea a lui Iohannis în PNL, ar trebui să revadă un pic episodul acesta. Nu mai este altă cale decât în Europa sau la pensie.

Ruptura din PNL este profundă și taberelor le va fi greu să se împace unele cu altele în perioada viitoare. Mai ales că Florin Cîțu nu va face mari eforturi în direcția asta. Premierul a părut lipsit de empatie până acum, nu va face eforturi de împrietenire nici în viitor. În schimb lumea se va replia căci va vrea acces la resurse.

Potrivit mai multor surse credibile, votul de astăzi ar fi fost controlat. Iar delegații aleși pe sprânceană ca votul să nu fie risipit. Dacă nu ar fi existat acest control, Ludovic Orban ar fi câștigat. Acum, însă, după ce l-a pus pe președinte într-o situație umilitoare, va fi tras pe linie moartă. Nu-i va fi iertată îndrăzneala. În plus, mulți lideri nu-i vor ierta lui Orban c-a făcut un spectacol care i-a pus în situații jenante.

Nu l-ați auzit pe Ilie Bolojan dând verdictul final. Mulți dintre nemulțumiți se vor strânge în jurul lui.

Multă lume spune că Florin Cîțu nu este un lider de viitor. Dar dacă trece de șocul acestei ierni ca lider de partid și premier, atunci are posibilitatea să construiască un pol de putere foarte important și care trebuie luat în seamă. Viitorul lui politic ține de următoarele șase luni.

Din toți vorbitorii de astăzi, singurul care mi s-a părut cu lipici la public a fost Rareș Bogdan. Este cam singura figură care are o traiectorie spre candidatura prezidențială. Interesant este că s-a propus ca ministru în guvernul Cîțu ca să aibă timp să construiască aici.

Apele nu sunt lămurite la guvernare. Așteptăm să vedem ce va decide USRPLUS. Dacă va fi președinte Dacian Cioloș, estimarea mea este că USRPLUS nu mai intră la guvernare. Cioloș are interesul opoziției pentru a construi o candidatură prezidențială.

Dacă ipoteza de mai sus se adeverește, PNL va trebui să guverneze minoritar. Câtă vreme va dura asta, vom asista la o serie de compromisuri între PNL și PSD de ne va durea capul. De la funcții, până la împărțirea unor bani, dar mai clar prin blocarea unor reforme.

Foto: Octav Ganea, Inquam Photos

10 + 1 lucruri care se văd după lupta Cîțu vs Orban

Bătălia pentru PNL este cea mai interesantă pe care am văzut-o în ultimii ani la noi. O să fac o listă de lucruri care mi se par importante și care ne vor afecta și în viitor.

  1. PNL rămâne partidul cu ceva mai multă democrație din România. Nu țineți minte alegeri interne atât de dure, bănuiesc. De obicei sunt aranjamente de culise, tăceri triumfale, lideri totali. Dar nu bătaie pe față, indiferent de rezultate.
  2. Nu tot partidul îl înghite pe președintele Iohannis, care și-a impus candidatul. În ciuda puterii sale, Iohannis nu are unanimitate, ba nu a reușit să convingă câteva nume grele din partid, care nu s-au aliniat în spatele lui Cîțu. Aceștia vor câștiga pe măsură ce puterea președintelui va scădea în anii următori
  3. Miza nu este președinția de peste trei ani, căci niciunul dintre cei doi nu are profil de prezidențiabil. Ci marea împărțeală din anii următori. PNL chiar va avea o sarcină grea în a desemna un candidat la președinție. Dacă nu ajunge la un acord cu USRPLUS pentru un candidat comun, o să avem un președinte PSD.
  4. Lupta a fost necinstită pentru cetățenii României. O sumedenie de decizii guvernamentale au fost afectate de această bătălie. Florin Cîțu a refuzat să asculte orice propunere venită de la Orban, i-a refuzat numirea unor oameni în posturi, dar și a unor decizii politice. Ultimul exemplu este numirea lui Dan Vîlceanu, care este întreprinderea personală a premierului.
  5. Ludovic Orban este negreșit politicianul mai priceput în acest moment. El știe administrație, învață, are soluții și toată lumea care-l întâlnește în diverse contexte politice vorbește despre capacitatea sa de înțelegere și de rezolvare a unor probleme. Dar, cel mai probabil, va pierde. Nu mai este preferatul președintelui, reprezintă vechea clasă politică și, laolaltă cu o parte din susținătorii săi este văzut de Iohannis ca vinovat pentru soarta PNL-ului
  6. Florin Cîțu este împins de vremuri înainte, dar și de dorința lui Iohannis de a duce o nouă generație în politică. Victoriile pe care le-a adunat până acum îi vor da încredere și va avea curajul unor alte acțiuni spectaculoase pe care le va face fără aprobare. Spre deosebire de Orban, este radical, nu face compromisuri cu adversarii și este dispus să moară de gât cu PSD pe anumite chestiuni. Stăpânește bine economia, este înclinat să facă unele reforme, pare mai dispus să împingă România pe o cale mai modernă. Cât îl va lăsa partidul.
  7. În același timp este pripit și nepregătit. A intrat în această bătălie cu multe goluri, nu și-a făcut temele și toate datele care se adună despre el, îl vor transforma în timp, vorba lui Drulă, în „cadavru politic.” Speranța lui este să aibă trei ani la dispoziție în funcția de premier ca să poată construi o putere greu de ignorat.
  8. Dacă chestiunea alcoolemiei mai poate fi dezbătută, căci împarte lumea în două pe tema „greșelii de tinerețe”, povestea cu datele false ale masterului, dezvăluită de Libertatea, este mult mai gravă. Asta îl descalifică în fața celui mai influent public din România și-l pune în galeria „toți sunt la fel.”
  9. Toate lucrurile care s-au adunat despre Florin Cîțu îi vor afecta cariera politică pe termen lung și va avea nevoie de multă muncă și noroc ca să spele tot ce s-a adunat în ultima vreme.
  10. PNL iese slăbit din toată această încercare. Și nici măcar cu viitorul lămurit. Odată cu plecarea lui Iohannis, este posibil ca bătălia pentru putere să se redeschidă. Și asta va costa și mai mult. Altfel, pe termen scurt, PNL va trebui să facă compromisuri către două forțe contrare: UDMR și USRPLUS. Iar asta nu ne ajută foarte tare. Pe noi.
  11. Deocamdată, România este blocată în același loc ca acum doi ani. Nu există nicio încercare de reformă majoră. Aparatul bugetar, colectarea fiscală, organizarea sănătății, toate sunt nemișcate. Datoria publică este adâncită, vechea structură politică și mai osificată. Iar în față ne așteaptă câteva decizii majore legate de mediu, care ne vor costa mult și nimeni nu va avea curaj să le asume. Nu stăm bine deloc. Iar bătălia din PNL nu ne dă nicio perspectivă.

Cristian Matei, supraviețuitor Colectiv: ”România va fi mai bine peste două rânduri de alegeri.”

Mi s-a părut potrivit ca în ziua de alegerilor să stau de vorbă cu Cristian Matei. El îmi este coleg de breaslă. Acum cinci ani se afla în Colectiv, alături de prieteni, la concertul Goodbye to Gravity. S-a trezit din comă trei luni mai târziu și a fost salvat în în Israel. De atunci, Cristi luptă pentru a-și recupera sănătatea în totalitate. Iar în interviurile sale a atras de mai multe ori atenția că problemele care au dus la drama din Colectiv nu au fost rezolvate. Să fie oare cazul în acest nou ciclu electoral?

Așteptările sunt că mai curând nu. Și, la fel, este dureros că tot ce înseamnă progres este cât se poate de lent. Pentru Cristian Matei este de neînțeles cum e posibil ca la cinci ani după Colectiv, să fie votat un om ca Piedone. Dar nu este de neașteptat ca să ardă un spital. Dimpotrivă. Și, la fel, nu e de așteptat ca România să cadă de acord nici măcar asupra gravității acestui lucru.

Interviul de mai jos este dureros. Pentru că el arată nu numai că viaț aunu iom poate fi schimbată și devastată de lipsa de cinste și de moralitate. Dar că până și speranța se ofilește aici la noi. Cred că o să simțiți asta în rezultatele acestor alegeri.

”Mă piș pe el de vot” ne-a ieșit perfect de data asta. Cu ce consecințe

Unde ați fost și pe mâinile cui ați lăsat România? Mă gândesc că și printre oamenii care citesc aici se află dintre cei care nu au fost la vot. E ok așa cum a ieșit? O să fie mai bine? Să vă explic eu cum a ieșit. 

Este cea mai mică prezență la niște alegeri din istoria României. Adică nu mai avem un contract social. Acel acord nescris dintre public și partide în care partidele promit ceva și publicul verifică dacă se întâmplă. Lumea a  spus oricum n-ați făcut nimic, oricum ne-ați păcălit și nu mai vrem să vă votăm. Știți, exact cum a spus mai demult, Alina Dumitriu cu ”mă piș pe el de vot.” 

Dar ea singura pe care n-o judec pentru c-am văzut-o zilnic punând mână și făcând curat acolo unde nimeni nu vrea.

Îi judec pe cei care așteaptă cu mâna în fund să schimbe partidul ceva. Că de acolo începe, așa gândesc ei. Ei bine, ăsta e un drum cu două sensuri. Nu poți să le ceri domnilor de la partide ceva dacă nu vii și cu o mișcare în sens invers. De la plata taxelor la strângerea gunoiului. Nu e ca și cum societatea noastră perfectă s-a săturat de niște nepăsători.

Asta ne-a dus la următoarea situație. PSD, urmașul partidului comunist a rămas cel mai important partid din România. Orice am face, orice ar face, acest partid care ne-a pus ștampila de țară fostă comunistă ne va însoți mulți ani de acum. E un pilon de stabilitate de care nu ne putem desprinde nici 30 de ani mai târziu. În ciuda tovarășilor, a afacerilor, a corupției, a promovării multor terchea-berchea, PSD e mereu acolo. De 9 ori la rând, de veghe să nu se întâmple nicio reformă majoră. 

PNL și aliații lor de la USRPLUS, să le zicem partide pro-europene, au suferit o înfrângere majoră.

PNL în comparație cu așteptările și sprijinul pe care i l-a dat președintele Iohannis. Era de așteptat ca tot ce-au făcut în ultima perioadă să fie taxat. Dar mai ales faptul că și ei refuză să se desprindă de anii 90. De promovarea pilelor, de forța organizațiilor, de numirile politice, de incapacitatea de a privi spre viitor. 

USRPLUS nu și-a mai atins scorurile bune de la europarlamentare și acum lumea a ajuns să se întrebe de fapt cine sunt ei. În calitatea lor de nouă clasă politică merită o discuție separată

Și, da, am ajuns la povestea cu AUR. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor de care mulți dintre voi spuneți că nu ați auzit. Și eu am spus asta, deși pe liderul lor George Simion îl știu de vreme îndelungată. Și e firesc ca voi să nu fi auzit pentru că la alegerile locale au obținut 1 la sută dintre voturi. Acum, creșterea asta explozivă, până la opt la sută, în două luni, ar trebui să stârnească mai curând întrebări decât aplauze.

Cum e posibil fără să-i știe nimeni? Păi e posibil pentru că ei au avut o campanie care a funcționat pe FB și la firul ierbii. Asta e foarte scump. Cine a dat banii? Păi să răspundă ei . Ei au declarat 42 de mii de lei încasări pentru campanie. PSD și PNL au câte 32 de milioane, dar rezultate mult mai proaste, raportate la cheltuieli. Bizar, nu?

Cine sunt? Oameni tineri, cu istoric revoluționar, dar și oameni bătrâni cu istoric, pesedist, ultraortodox, conservator și pe alocuri securistic.

E un partid care strâne multe frustrări legate de sărăcie, lipsă de educație, curente europene, globalizare. Și de care puteți lega multe dintre evenimentele ultimelor luni. Bătălia pentru pelerinaje, bătălia împotriva măștilor, teoriile conspirației, atacurile împotriva statului care lupta cu COVID, toate au un numitor comun aici.

Rezultatul nu schimbă decât în mică măsură conformația Parlamentului, iar PNL și USR vor avea dificultăți la guvernare trebuind să negocieze fiecare proiect. În fapt, asistăm la aceeași distribuție de ani buni, mai mult, partidele clasice reușind să-și consolideze prezența în Parlamentul României.

Este foarte dificil ca, în această situație, România să găsească o cale politică și un acord care să ducă la modernizarea Constituției, la reașezarea legilor justiției, la restructurarea sistemului bugetar sau la fixarea priorităților de investiții.

Drept urmare mă piș pe el de vot are o valoare mai mare anii ăștia pentru societatea noastră pentru că ne va trage înapoi binișor.

Votul pentru Trump, explicat de un român plecat în State

Încă nu știu la această oră când scriu rezultatul alegerilor americane. Dar e clară tendința în favoarea lui Biden. Bănuiesc însă că vor urma multe bătălii juridice și nu este totul jucat.

Un lucru e clar. Președintele Trump a depășit așteptările din media și scenariul care arăta că Biden câștiga cu ușurință. Jumătate din electoratul american a apreciat prestația sa. Știu că din Europa este mai greu de înțeles, dar Trump exprimă fundamentele modului în care funcționează America.

Cel mai bine o să înțelegeți cînd o să ascultați intervenția de mai jos, din România în Direct. Ne-a sunat un român, plecat în State de 30 de ani. El explică foarte clar de ce l-a votat pe Trump.

P.S. În emisiune a intrat și un domn foarte tânăr care s-a definit progresist. A fost total anti-Trump și a folosit valori corecte pentru a face asta. Dialogul nostru s-a terminat însă atunci când a apreciat că Fidel Castro și Che Guevarra au făcut lucruri importante pentru poporul lor. Mi-a promis că mai citește.

Judecata mea după patru ani cu Donald Trump

La ora la care scriu nu există un câștigător evident al alegerilor americane. Cred că Biden este în față, dar Trump are o șansă bună. Și, după cum scrie presa americană, totul s-ar putea rezuma la alegerile din Pennsylvania. Și la numărul de alegători care ies la vot.

În mod evident că sunt cele mai tensionate alegeri americane. Asta pentru că Trump a construit o falie și i-a plăcut să accentueze toate lucrurile diferite. O tehnică politică de acum clasică. Mi-am propus să scriu câteva rânduri care să-l judece pe Trump.

Pentru Biden s-ar putea să mai avem timp. Oricum, ce am de zis despre el se închide într-o singură frază. Consider că este un eșec major al elitei democrate americane faptul că nu a putut produce un politician mai energic, mai dedicat și mai ales care să nu aparțină vechilor legături de putere. Dacă trecutul administrativ este alegerea, atunci situația democraților e chiar gravă. Și cu doamna Clinton am avut aceeași problemă. Cred că vechile obiceiuri trebuie retezate.

Așadar, înapoi la Trump. O să încerc să-l judec ca și cum aș avea un vot în față. E un exercițiu interesant. Ce apreciez și ce-mi displace.

Ce îmi place

Economia americană a crescut specatculos în timpul mandatului său, exceptând perioada de criză. Cred c-a înțeles niște mecanisme care trebuiau aplicate mai demult. E adevărat, corporațiile au avut de câștigat enorm, bogații la fel. Dar condiția a fost ca banii să fie investiți în America, nu înapoi în China. Aceasta este o chestiune de echilibru și poate fi judecată doar pe termen lung.

În chestiunea geo-politică a făcut ce se aștepta lumea mai demult. A numit China drept principal inamic și l-a tratat ca atare. În mare, nu în detaliu. Pentru lumea globală, dar și pentru fiecare dintre noi, China este cea mai mare problemă. Economia lor ne sărăcește și trebuie să avem pe cineva care să spună stop. China nu este un jucător corect, onest sau care să colabooreze, Trebuie să-i privim altfel economia înainte de a ne aduce la sapă de lemn.

Asta înseamnă că Rusia, adversarul tradițional a căpăt un respiro. Ba, câteva idei i-au plăcut lui Putin. Pentru noi asta e de speriat, pentru că există mereu amenințarea că vom rămânea aici la mâna Moscovei. Deocamdată asta nu s-a întâmplat, iar semnalele sunt că flancul estic va rămâne sub protecția americană.

Nu pot să mă exprim de la depărtare în chestiunea migrației. Locuind aici nu pot să înțeleg decât parțial fenomenul. Sunt convins însă că, dacă România ar fi fost supusă unui flux ilegal constant de imigranți din Moldova sau alte părți, am fi avut aceeași discuție aici.

Numirile la Curtea Supremă vor afecta tendințe privind drepturile civile pe întreaga planetă. Dar tind să privesc cu echilibru întreaga poveste. Până la urmă, au mai existat curți conservatoare, iar lumea și-a găsit cursul. Iar alte schimbări acolo vor mai avea loc. În orice caz, cei numiți, sunt profesioniști.

Ce nu-mi place și nu mă pot obișnui deloc cu chestiunea asta.

Amestecul de familie, afaceri, conflict de interese, lipsă de profesionalism pe care l-a adus în Casa Albă. Tot timpul am avut sentimentul că el și familia au jucat pe două planuri și că și-au tras foloase personale cât au putut din experiența asta. Implicarea copiilor la un nivel de decizie administrativă înalt este o decizie pe care nu o iert nici aici.

Subminarea democrației pe orice căi posibile, forțarea unor decizii la limită, conducerea autocrată pe alocuri este un alt lucru pe care, ca european nu-l pot înțelege. De altfel, privită dinspre Europa, America nu mai e cel mai democratic loc cu putință. E chiar un semn de întrebare.

Lipsa de delimitare de tot felul de organizații extremiste este un lucru care face rău întregului sistem instituțional, dar asta este mai puțin important. Trump a legitimat prin discursul său bande extremiste cărora le-a dat un rol în spațiul public.

Minciuna și dezinformarea pornite din Biroul Oval sunt de natură să afecteze întreaga societate. Pentru că un astfel de comportament încurajează discuțiile iraționale și lipsite de substanță. Lumea are probleme reale nu poate discuta chestiuni imaginare.

Lipsa de respect față de viață și față de o minimă morală arătată în epidemie, dar și de-a lungul celor patru ani este ieșită din comun. Tratamentul aplicat de Trump cetățenilor săi în timpul epidemiei seamănă mai curând cu ce s-ar putea întâmpla în Rusia nu în America.

Toate aceste lucruri îl fac periculos pentru tot ce înseamnă spațiul democratic al lumii civilizate. Mirarea mea este că e susținut de oameni foarte deștepți care-l plac doar pentru că răspunde pozitiv unor idei legate de credință și economie. Pe termen lung, democrația, nu numai americană, va avea de suferit imens. Pentru că în ciuda eficienței sale geo-politice și a deciziilor economice la nivel macro, înseși fundamentale lumii civilizate sunt puse la încercare.

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!