administratie

Cum să faci un bloc invizibil pentru stat

Ați văzut, probabil, că în București a ars un bloc de patru etaje. Nouă persoane au fost rănite. Majoritatea locatarilor au ieșit cu bine din apartamente. Incendiul a pornit de la o casă din apropierea blocului. Este momentul în care am aflat cu toții că această construcție, singura de patru etaje dintr-un cartier de case, nu are niciun fel de document care să-i confere legalitate. 

Dar niciunul. Adică o construcție care se vede și din satelit nu a fost văzută de nicio autoritate din România vreme de 5 ani. În acest timp blocul a existat, a avut utililtăți, oamenii au locuit acolo, iar vecinii s-au plâns că nu respectă nicio normă de grănițuire, darămite planuri de urbanism.

Mai mult

E o singură soluție după decizia CCR (audio)

Acum că lucrurile s-au mai răcit, poate facem apel la ceva mai mult calm și la mai multe considerație pentru statul în care trăim. Mă refer la decizia CCR care a schimbat, tehnic, arhitectura statului român. Am văzut în ultimele ore apeluri ale unor diverse persoane sau chiar partide, la Klaus Iohannis să nu respecte decizia Curții. Am văzut, de asemenea, apeluri la depolitizarea Curții, care ar fi singura soluție ca lucrurile să se așeze pe un făgaș normal. 

Culmea, o parte din apelurile astea sunt făcute de oameni care aplaudau Curtea la referendumul din 2012, atunci când l-a lăsat în funcție pe Traian Băsescu. Știu, CCR a supărat atunci jumătate de Românie și acum a supărat-o pe cealaltă.  

Mai mult

România și drumul înapoi

Mi-ar plăcea ca la un moment dat să văd desfășurarea ședinței CCR din 30 mai 2018. Mi-ar plăcea să le citesc vorbele acestor oameni, să le aud gândurile și să le simt abordările. Dacă nu acum, măcar în memoriile fiecăruia dintre ei.

De ce specific această decizie care o revocă pe Kovesi și nu alta? Pentru că decizia aceasta a CCR schimbă profund arhitrctura statului român. Pentru că așa cum pare la prima vedere, debalansează o stare de lucruri pe care o cunoaștem, pentru a ne oferi alta. Și pentru că nu ține cont nicio secundă de cum ar putea arăta viitorul și ce consecințe ar putea să aibă în cazul unor mișcări extremiste, populiste sau anti-europene. 

Mai mult

În România, școala arde pe proprie răspundere

Știrea că școala arsă nu are autorizație ISU nu este surprinzătoare. Aș zice că e mai curând o non-știre. Majoritatea școlilor din București nu au autorizație și asta din rațiuni simple. Nimeni nu e capabil să îndeplinească noile normative ISU. Și chiar de le-ar îndeplini cineva, acestea se vor schimba în câteva luni și le vor invalida pe cele vechi.

Ieri am vorbit cu un prieten care lucrează în administrație. E într-o funcție neutră față de problema asta, dar vede ambele părți. Mi-a explicat cum arată toată povestea din interiorul sistemului. Și o să vă spun pe puncte.

Mai mult

Reducem democrația și tăiem piroane

Pe undeva am sentimentul că doamna Dăncilă a pocnit intenționat petarda cu ”reducem democrația.” Adică o bănuiesc de o subtilitate ieșită din comun. De ce spun asta?  În ce context știți voi acum c-a spus această mirifică frază doamna Dăncilă? Despre ce credeți că vorbea? Păi, să vă spun.

Noua scăpare a premierului, total transparentă, se referă la programul de autostrăzi. Tehnic, din pix și din vorbă, Viorica a dublat promisiunea programului de autostrăzi din România. Ia să vedem:

Mai mult

Însemnătatea cașcavalului în Poliția Română

Știu pe cineva care ani de zile a fost director la o fabrică de lapte din România. A fost director și înainte și după 1989. Cred că era una dintre funcțiile cheie pe care un om putea să le aibă în perioada comunistă. Cheia și lăcata la mâncare. Visul întrupat al tuturor, căci putea face rost de la lapte până la brânză și mai ales de cașcaval. 

Cașcavalul, acest Graal al mâncărurilor din România. La un moment dat, omul meu a fost oprit de miliție într-o intersecție. Era un pic atins, ca după o seară complicată la muncă. Oamenii l-au întrebat unde muncește și în schimbul carnetului le-a promis cașcaval celor trei polițiști. A doua zi, pe rând, la poarta fabricii, fiecare s-a prezentat să-și ia roata de cașcaval. Firesc, actele reținute le-a primit doar când s-a achitat de datorie.

Mai mult

O mizerie cum numai statul român știe să facă

Statul român își poate da un doctorat în incompetență, în diverse domenii. Dar, cu siguranță, modul în care o face în vama Albița este cu totul special. O parte dintre imaginile de mai jos le-am primit de la mai multe persoane, iar altă parte circulă deja pe internet.

Nu cred că există o vamă în lumea civilizată care să arate așa. Nu cred că există o poartă de intrare în Uniunea Europeană care să arate de maniera asta. Și nu cred că există un hal mai mare de nepăsare față de o situație care ține de mai mulți ani. 

Mai mult

Nu salariul Cristinei Neagu este problema

Trebuie să lămurim câteva lucruri în povestea cu Cristina Neagu și salariul de la Primărie, care nu e chiar tot de la Primărie. Știrea a mai circulat și anul trecut, cu aceeași sumă, tot în GSP, doar că acum a apărut fluturașul, în articolul semnat de Cătălin Tolontan. Dar nu asta e discuția. Tema era legitimă și atunci și este și acum. Finanțarea sportului este o dezbatere în întrega lume și aproape nicăieri sportul nu funcționează doar cu bani privați. Discuția merită purtată. Să privim mai departe.

1. Cristina Neagu nu are nicio vină. Întrebarea corectă nu este dacă ea merită 20 de mii de euro, ci dacă ne permitem. Cristina este cea mai bună jucătoare a lumii. Ar fi câștigat banii aceștia oriunde. Foarte bine că-i câștigă în România. Nu e treaba ei de unde vin banii din salariu, câtă vreme sursa este una legitimă. Nu are a se întreba acest lucru și nici nu e nevoie să intre în dezbatere. Întrebarea de pus este dacă Bucureștiul trebuie să facă aceste plăți și dacă îi sunt folositoare.

Mai mult

Cum te mai face statul cu nervii la ghișeu. Episod și mai nou

Îmi scrie un cititor după ce-a auzit povestea cu numerele caselor. Trebuie să recunosc că omul a ridicat ștacheta în relația cu administrația publică. Trebuie să ai nervi de oțel, dar până la urmă a găsit o soluție. Provizorie, dar definitivă. Las mesajul omului aici.  

”Aproximativ aceeasi patanie. Tot cu buletinul. Ajung la ghiseu, un vraf de acte, cate am putut sa strang, copii si originale, la care nu se uită nimeni. Si dupa ce ma identifica dupa CNP, acest social security number al nostru, incepe distractia. Si-mi zice, citind de la ea, de pe monitor:

Mai mult

Lecțiile de bun-simț ale Simonei

Cred că Simona Halep ar merita să ia o pauză nu numai de pe teren, dar și din știri. Nu-i ușor să fii zi de zi chestiune de interes public și toată lumea să-și dea cu părerea despre tine. Dar o să mai adaug o idee care ține de spiritul lui Halep. O lecție pe care multă lume mai are să o învețe. 

Simona a refuzat să aibă parte de o primire oficială. O primire la salonul oficial al aeroportului Otopeni. Ar fi meritat-o, măcar că și-ar fi văzut familia mai departe de camerele de luat vederi. A ieșit printre operatori așteptată de un tată încurcat între cablurile tv. Iar apoi a cerut să nu mai fie filmată. O scenă ciudată din multe puncte de vedere. Nimeni nu a fost în stare să-i ofere un buchet de flori, cu excepția familiei,  să-i asigure un grad de confort minim sau să fie întâmpinată de câțiva dintre suporteri. Cam atât pentru o campioană care a refuzat salonul oficial pentru că nu a câștigat un turneu în care a jucat fabulos. 

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!