Președintele a mers cu o cravată nuanțată la Ambasada Franței pentru a semna în cartea de condoleanțe. Adică de-a dreptul înflorată, ca să o spunem pe șleau (sursa). Nuanțele vor apărea ulterior pe Facebook. Fie al său, fie pe cel al purtătorului de cuvânt. ”Eu nu am spus că…eu doar am atras atenția că…”, ar trebui să fie un fel de fir roșu călăuzitor al mandatului său de până acum.
Domnul Iohannis nu a spus despre stenograme că sunt problematice, ci că sistemul în general are o problemă. Nu a spus că Procurorul General trebuie să facă parte din CSAT, ci doar că stârpirea corupției este prioritate națională. Și în niciun caz nu a făcut o decorare controversată, ci doar a vrut să dea un semnal. Cât despre ordonanța lui Ponta nu și-a format o părere, deși învățământul e prioritate națională.
Domnul Iohannis acceptă sfaturi doar când se dă cu capul de zidul mediatic. Până atunci, el știe cel mai bine și are idei clare despre cum trebuie să facă. Și nu-și bate capul cu mari reforme. Omul vrea ca lucrurile să se desfășoare potrivit credințelor sale. ”Nu poate fi influențat de nimeni” e lucrul pe care l-am auzit cel mai des despre domnia sa. Cuvintele pe care le spune cel mai apăsat sunt ”eu”, ”vreau” și ”trebuie”.
Adăugați aici și deficitul de stăpânire a conceptelor politice majore, saltul pe care trebuie să-l facă de la administrația locală la perspectiva geo-politică. Dar și la viziunea de ansamblu asupra unei țări. Domnul Iohannis are un drum lung de parcurs de la așezarea sa mentală până la cea general acceptată și necesară, timp în care trebuie să-și depășească o anumită stare de auto-suficiență.
Periodic, când rămâne singur cu presa, domnul Iohannis mai dă din casă. Se arată cum este el. După care revine și se așează mai pe placul opinie publice. Niciunul dintre noi nu știe cu adevărat cine este și ce vrea Președintele nostru. Ce crede el cu adevărat și unde ne va duce. Nu poți să-l acuzi nici de minciună, dar parcă și adevărul e tulbure pe lângă el. Sau poate doar începem să ne cunoaștem.
În finalul interviului de la Adevărul a fost întrebat dacă urmează și alte apariții în presă. Cu un zâmbet larg, satisfăcut de încheierea corvoadei, domnul Iohannis ne-a spus: bănuiți bine. Și mi-am dat seama în acel moment că, după 10 ani, România a trecut de acel sănătos ”Să trăiți bine! . Și că se îndreaptă către o ceață, un amestec de umbre și lumină care îi ascunde drumul și încercările. Și îmi vine să vă urez tuturor un călduros ”Să bănuiți bine!”, căci mi-e teamă că de-abia asta se va întâmpla.
sursa foto este e-national. Si banuiala mea este ca e de la alt eveniment. Cravata în fotografiile oficiale e cu un desen hașurat. Imaginile cu Iohannis la Ambasada Franței arată așa
https://www.youtube.com/watch?v=djz50a_fxD0
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!
Cu siguranță e la început și trebuie să vadă cu ce se mănâncă.În legătură cu stenogramele,într-adevăr au loc scurgeri de documente.Colonelul Turcescu a publicat cu puțin timp după ce s-a deconspirat,niște documente la care nu trebuia să aibă acces.Deasemenea,mediatizarea unui caz poate să ducă la ideea că un om e vinovat deși nu e,cum ar fi cazul Berbeceanu.Oricum,Iohannis pare mai bun atunci când vorbește liber,decât atunci când citește.
alex, scumpule, ești un prost. Scuze, dar chestia cu „colonelul” arată de care parte ești …
În privința articolului, dl Striblea a surprins exact felul de a fi al noului președinte. Complimente!
El a spus-o bă,scumpo!
Am urmarit emisiunea Dvoastra din seara zilei de 11 ianuarie si am ramas surprins ca ati ales din toata presa din Sibiu jurnalistul cel mai putin frecventat. Interviul cu Klaus Iohannis nu este „uitat”, ci este singurul acordat ziaristului respectiv. Cautati pe youtube cu ajutorul cuvintelor „raluca si razvan johannis” ( cu „J”) si veti gasi cate un interviu la fiecare luna. La fel si daca veti cauta „turnul sfatului tv”. Ceea ce ati facut , pastrand proportiile, e ca si cum CNN suna in Romania si vorbeste cu asistentele lui Capatos despre presa.