Prima ediție în date

Pentru prima oară în România spațiul cultural a fost ocupat în perioada 19-28 mai 2023 de MoBU2023 – Târgul Internațional de Artă Contemporană București, care reprezintă cea mai nouă platformă de artă contemporană din zona Europei Centrale și de Est.

Astfel, 22.000 de metri pătrați din hangarele Romaero Băneasa au fost transformați într-un pavilion expozițional nonconformist, inedit și singular, strecurat între aeronave-muzeu și aeronave operaționale. Publicul a fost provocat de lucrările a 200 de artiști din SUA, Austria, Italia, Germania, Țările de Jos, Marea Britanie, Siria, Republica Moldova și România care au expus împreună în galerii, spații artist run, ce au așezat Bucureștiul pe lista europeană a târgurilor de artă contemporană.

Peste 16.000 de vizitatori

Ce am remarcat? Au fost mulți vizitatori avizați, informați cu privire la mișcările artistice ale momentului, capabili să distingă, să aprecieze și să recompenseze munca și inspirația artiștilor mai mult sau mai puțin consacrați care au expus la MoBU. Foarte multe din lucrările expuse au atins nivelul de excepționalitate așteptat de la un asemenea târg, iar organizatorii au pus la punct un program care a cuprins tururi ghidate, conferințe pe teme de artă, experiențe imersive, concerte, proiecții video, dar și performance-uri live painting cum au fost cele ale Ioanei Cristodorescu, Atoma ori Natalia Romanciuc.

Ce s-a putut vedea?

Obie Platon, ce a debutat ca street artist, devenit artist contemporan cult în arealul artei românești contemporane a lansat albumul de autor ”Paintings” alături de lucrările sale deconstructive din standul galeriei Kulterra. Aceeași galerie reprezintă și alți artiști precum Misha Diaconu – îmblânzitoare de metal frust, ale cărei contese zvelte și mlădii, în total contrast cu materialul folosit, au dominat aria conferințelor MoBU. De asemenea, MihU a imersat în spațiul expozițional infanții săi care vin să devoaleze deopotrivă angoase, anxietăți, dar și tihnă, serenitate și să provoace spectatorii la introspecție.

A fost prezentă și ALIAJ, structură colaborativă între patru artist-run spaces active în București, ALERT studio, Atelier 030202, Diptych Art Space, ETAJ artist-run space.

Desigur, nu putem vorbi de MoBU fără a aminti de Felix Aftene, Francisc Chiuariu, Irina Dragomir, Eugen Ropotaru, Ioan Nemțoi – și ei expozanți în cadrul târgului internațional de artă de la București.

Daniel Spoerri și Noul Realism

Atracția principală a fost, fără doar și poate, retrospectiva Daniel Spoerri, MoBU aducând la București lucrări ale artistului reprezentative pentru întreaga carieră de peste 70 de ani a acestuia.

Trebuie să știi că Daniel Spoerri s-a născut la Galați, în 1930 și a emigrat în Elveția în 1942, împreună cu mama Lidya Spoerri și frații săi, urmare a uciderii tatălui său, evreu. A fost, pe rând, solist al Operei de Stat din Berna, regizor, scenograf, scriitor și artist vizual. Spoerri a fost unul dintre semnatarii manifestului Nouveau réalisme (Noul Realism), o mișcare avangardistă ce a debutat în 1960.

O temă majoră a operei de artă a lui Spoerri este mâncarea, el a numit acest demers „Eat Art”. Astfel, Spoerri cartografia resturile unui festin pe o masă, recreând ospățul pe o suprafață  verticală, multe din aceste lucrări fiind prezente în premieră la București, în cadrul MoBU.

Realitatea augmentată și AI ca formă de artă

Ce a mai adus nou MoBU este și expoziția internațională cu artă augmentată de Artivive ce recreează o realitate virtuală pornind de la opere de artă consacrate. Prezentarea și demonstrația a fost făcută ”pe viu”, în cadrul Conferințelor MoBU de Sergiu Ardelean, creator și cofondator Artivive. Pe scurt: cine a fost la Muzeul Albertina din Viena, cunoaște că, scanând tablourile cu Artvive, compoziția prinde viață pe ecranul telefonului mobil, devoalând o întreagă narațiune în imagini. Cu un cont pe Artivive, acum oricine poate deveni creator de realitate augmentată ori poate accesa lucrări ale altor creatori. Genial pentru o lume care este în mișcare și o nouă generație care apreciază interactivitatea.

Conferințele MoBU

Realitatea augmentată și inteligența artificială au fost și temele altor conferințe MoBU, unde, alături de Eliana Bogdan și Adrian Posteucă publicul a putut lua contact cu creația artistică și din perspectiva Metaversului.

Conferințele au cuprins și seria de trei paneluri moderate de Horea Avram, critic de artă, Președintele Asociației Internaționale a Criticilor de Artă România, împreună cu invitații săi Mihai Zgondoiu, Ilina Schileru, Cătălin Burcea, Bogdan Rața, Florin Ștefan;  discuții asupra storrytelling-ului în artă cu Radu CoolCat, Atoma și Misha Diaconu; dezbateri MoBU x ISCOADA cu Dănuț Bumbac și invitații săi ori concilierea artiștilor stradali cu arhitectura orașului, alături de Pisica Pătrată ș Robert Obert, pe de o parte, și arhitectul Cristi Ghițău, de cealaltă parte.

Prezenți în cadrul MoBu au fost și Vorbitorincii, alături de Diana Popescu și Radu Naum, în încercarea de a decripta arta contemporană și de a o ”traduce” pe înțelesul unui public obișnuit .

Finalul Târgului Internațional de Artă Contemporană MoBU a aparținut lui Pascal Bruckner, invitat special, alături de care cei prezenți au purtat o conversație despre percepția artei de către societatea de astăzi, despre corectitudine politică și artă, dar și despre mișcarea woke și demersurile acesteia de a îndepărta opere de artă, clasicizate, considerate în prezent ofensatoare pentru un anumit grup social, rasial, etc.

În așteptarea ediției a doua

Arta contemporană este despre percepții, sentimente și trăiri pe care un artist le poate sădi în sufletul, inima și mintea privitorului, iar MoBU, dincolo de scopul său declarat de târg de artă, a excelat în inițiativa de a împrieteni masele cu artiștii vizuali ai momentului, acest fapt fiind cel mai mare câștig al expoziției și motivul pentru care în 2024 vom aștepta ediția a doua fiecare dintre noi, fie că suntem artiști, colecționari, experți sau public obișnuit.