Luni am purtat o convorbire dureroasă la România în Direct. Un chirurg din Brașov m-a anunțat că e gata din nou de plecare în străinătate. A învățat acolo, a muncit acolo, a venit acasă să facă bine. Nu face față birocrației imense pe care statul român i-o pune în față.
Și nu e vorba că nu poate munci. Calitatea actului său medical este viciată de această muncă suplimentară. Și de toate nenorocirile pe care le adună un spital din România. De la nosocomiale la administrația pe care trebuie să o facă medicii.
Cum am putea noi să te oprim în România l-am întrebat? Iar răspunsul m-a descumpănit.
Nu mă regăsesc în societatea românească.
Tu ce-ai face ca să-l oprești?
România trebuie să înțeleagă acum că nu numai banii sunt cei care contează. Pentru o întreagă clasă de profesioniști gestiunea așteptărilor a devenit cel mai important lucru din lume. Bani, condiții de muncă, atmosferă corectă, orașe europene. Toate contează. Dacă nu reușim asta, tot mai mulți o să plece.
Înregistrarea este în podcastul de mai jos.
Iar aici e toată emisiunea.
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!
„Tu ce-ai face ca să-l oprești?” Cum as putea eu opri un profesionist, din moment ce si eu sunt unul plecat de cativa ani in Europa Occidentala, tot din cauza mediului social din Romania? Eu imi platesc taxele aici unde sunt si o fac stiind ca oricand ma pot baza pe infrastructura sanitara, pe serviciile de aici, pe infrastuctura rutiera care te ajuta enorm atunci cand vrei sa te deplasezi oriunde, chiar daca uneori mergem bara la bara cu 120 km/h. Aici oamenii au mare incredere in guvernanti, poate chiar prea mare incredere. Am urmarit de multe ori sedintele de guvern si m-a impresionat empatia cu care comunica acesti politicieni si mesajele ferme pe care le transmit catre populatie, indemnurile de a avea grija si de ceilalti mai neajutorati. Aici nu poti sa incalci regulile sanitare, pentru ca amenda este de cateva mii de euro. A fost un caz anul trecut in plin lock down, cand o politista a chemat de ziua ei cativa colegi pentru a sarbatori. Peste un timp, tot niste colegi de la sectie au venit si si-au amendat proprii colegi (2000 EURO pentru gazda si cate 800 pentru fiecare invitat). Ca la nunta. Cati politisti isi penalizeaza proprii colegi atunci cand acestia incalca regulile in Romania?
Apropo de spitale, in 2017 am fost nevoit sa merg la clinica Saint Luc, una dintre cele mai mari din Bruxelles, unde am fost efectiv uluit. Cand am intrat din camera de „triaj”-urgente in cea de asteptare pentru analize, totul era scaldat intr-un decor alb imaculat, doua doamne m-au intampinat zambind la receptie, iar din difuzoare se auzea usor o muzica clasica. Asa ca da, imi platesc taxele cu placere aici. Cum am putea sa retinem un medic la noi in tara, din moment ce vestul ofera atatea oportunitati?
Astfel de situatii nu sunt deloc singulare si nici intamplatoare. Foarte multi cetateni romani, s-au saturat de fap, de „sistemul romanesc”. Cand spui civilizatie europeana nu te gandesti niciodata la cea romaneasca. De ce oare?. Subscriu la ceea ce au spus-o inca de mult, inaintasii nostri, scriitori, filosofi, psihologi, iar acum o spun si contemporanii nostri; din aceeasi categorie. Toti se refera la…”sistem”. Acesta, dupa cum spunea C.Radulescu Motru, este unul dintre reperele ce caracterizeaza valoarea de fapt a unei tari si a locuitorilor ei. Or „sistemul romanesc”, a fost si continua fie, unul dintre cele mai neperformante ale Europei. De ce oare?. Raspunsul ar trebui sa fie extrem de complex si de profund, dar si sincer. De loc complicat. Or exact acest lucru, „romanul” se pricepe cel mai bine sa-l faca. Sa-si complice viata si starea de a spune Adevarul, in spatele unor cutume false: apartenenta la o „istorie sublima care are ceva lipsuri, dar numai asa, prin punctele ei esentiale”, la o credinta crestina in formatul ei „cel mai ortodox” , falsificat si el in spatele unui misticism extrem de virulent, la un nationalism ce devine foarte usor exagerbat, pana la violenta brutala impotriva semenilor si in sfarsit astazi, la discrepanta evidenta intre „cei bogati si cei saraci”. Toate racilele de natura sociala, pe are literatura promovata in regimul comunist, le imputa „fostului regim”, cel „burghezo mosieresc”, se regasesc astazi din plin afisate si prea greu de inlaturat cu rapiditate. Platim sadar tribut, materialismului dialectic, la fel de activ acuma ca si „mai inainte”, pentru ca asta place foarte mult romanului „fara de cultura universala”. Suferim cu totii din lipsa de educatie scolara potrivita si de cultura superficiala inoculata cu buna stiinta, pt. ca asta ajuta „Sistemul” sa functioneze cel mai bine. Si sa deformze caractere in continuare. Si atunci, nu-ti ramane altceva de facut, decat sa fugi de el. Nu de compatriotii tai, nu de tara ta. De „Sistemul tarii tale”, „sistem” care pur si simplu, (aparent), NU se schimba in bine. Iar sistemul defect, isi defecteaza oamenii care-l intretin. El functioneaza aparent, precum un „perptuum mobile”…cu care risti,sa te obisnuiesti atat de mult, incat sa nu te mai recunosti. Povestea aceea a lui Andersen,”Craiasa zapezii”, se potriveste de minune, noua. Minuscule cristale ale oglinzii sparte, ce deformeaza realitatea, se afla in …ochii si apoi mintea unui anume segment dintre romani.
P.S.
Meditati putin asupra “sedintei” Consiliului Local al Primarie sectorului 1, cand in urma unor dezvaluiri ale unui agent din Politia Locala, asupra coruptiei functionale, valabila si (posibil…) violent exprimat de catre unii dintre colegii sai (!), lucru care (de mult) trebuia schimbat (…), a condus la „Hotararea” C.L. de “respingere a propunerii de reorganizare” a sistemului…”politienesc” actual; de catre consilerii …PSD si PNL. Asta nici nu conteaza de fapt. Toti apartin “acelui sistem”, care deformeaza caracterele.
Electoratul voteaza de fiecare data cu sinceritate si iluzie,…”schimbarea”. Care nu se poate atat de usor…modifica.
“Tradere, tradare, dar sa o stim si noi” se modifica astazi in: “Schimbare, schimbare, dar sa stim si noi, ce se schimba pntru noi”. Ce pierdem, adica. Pentru ca, s-ar putea ca noua, sa nu ne convina o astfel de schimbare. Si noi vrem sa traim mai bine. Si tocmai acum, cand dupa lupte seculare am reusit si noi…sa.., adica noi…de ce sa nu….sa ne punem adica si noi…a…a…, sacii in caruta, noi sa…nu… Nu-i corect !
„Iubesc schimbarea, dar ii urasc pe cei care vor sa o faca”. E neconvenabila pentru…mine. Si eu vreau !.
Asta-i toata filosofia…la noi…
„Iar Ioropa, sa-si vaza de trebile ei”.
Domnul ‘doctor’ (am pus intre ghilimele pentru ca nu sunt sigur ca are Doctoratul in Stiinte Medicale) stie cu siguranta si alti medici sau asistenti/asistente care au aceleasi opinii despre deontologia profesionala.
Daca nu doreste, sau nu este capabil sa organizeze un grup de actiune impreuna cu acestia si sa faca demonstratii publice si presiuni asupra politicului si asupra grupurilor de interese reprezentate de sindicate, pentru a declansa schimbarea sistemului, nu are decat sa plece!
Neactionind impotriva lor, nu vace decat sa ii sustina pasiv!