Marea crimă a clasei conducătoare din România

Mare parte din familia mea a plecat. Doi din cei patru frați ai soției sunt la celălalt capăt de Europă. Un văr este la Paris de 20 de ani, altul este în Londra după ce-a trecut jumătate de continent prin războaie, bucătării, șantiere și livezi.

Doi veri sunt pe un șantier din vestul Angliei. Au petrecut parte din viață în Africa sau ăn America căutând o soartă mai bună. Ingineri de vapoare. Frecvent mă caută de peste Ocean oameni din neamul Striblea, oameni cu care nu m-am văzut niciodată, dar cu care ne găsim legăturile comune.

Mai ieri un prieten constructor îmi spune că nu mai reușește să aducă oameni la lucru. Ani de zile a adus muncitori de prin satele Vasluiului. ”Nu mai e nimeni, Cătă. Iar ăia care mai sunt stau pe ajutor social. Îmi povestesc că atunci când se adună la Londra sau la Madrid se adună câte 4-500 deodată, ca la o sărbătoare. ”

Nu au o viață perefectă. Poate dimpotrivă. Au o viață dură, trag din greu pentru banii pe care îi câștigă. Nici acolo nu umblă câinii cu colacii în coadă. Și acolo văd nedreptăți, corupție sau furturi. ”Dar parcă nu aici ca în România. Plus că toată lumea își vede de treabă și nimeni nu vrea să te umilesc prin funcție sau avere.”

Fiecare dintre acești oameni are între 30 și 40 de ani. Sunt cea mai bună generație a României. Cea mai în putere. Oamenii care produc cel mai mult, trag cel mai tare. Cei care au dorința de-a face cel mai mult pentru ei și apoi pentru comunitatea lor.

României i-a plecat cea mai sănătoasă vână, oamenii de care avem cea mai mare nevoie. Asta este știrea neagră a ultimelor zile. 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate. Am intrat în primele 20 de țări ale lumii furnizoare de imigrație. Doar Siria înregistrează mai multe plecări și asta în condiții de război.

Pare-se însă că războiul nostru civil de zi cu zi, consumă la fel de mult precum unul adevărat. Viața în România e aspră, rea și nedreaptă. De la concetățenii șoferi care te omoară în trafic cu viteza și insolența lor, la administrația care se pișă pe tine, la școala care nu știe pentru ce te pregătește și până la spitalul în care nu ai încredere.

O să vă rog să vă opriți zece secunde și să vă gândiți dacă ați auzit vreo vorbă despre asta în ultima săptămână de când a apărut știrea. Dacă ați văzut sau ați auzit că există vreun lider preocupat de chestiunea asta. Dacă faptul că o țară a pierdut o generație. Dacă se gândește cineva la ei, altfel decât făcând o promisiune mincinoasă că-i va arunca niște bani.

Politicienii români au distrus o nație. Nu au reușit să construiască așa cum ne așteptam și au trimis afară din țară trei milioane de oameni. Nu i-ar fi putut ține pe toți, e adevărat, dar decența și aplecarea spre chestiunile reale i-ar mai fi oprit aici. Lupta lor permanentă pentru șpagă, pentru căpătuială abruptă și absurdă este motivul acestor plecări.

Iar când vreți să trageți linie în alegerile voastre, când aveți nevoie să socotiți de ce vă e rău, de ce nu merge un lucru sau altul, aplicați această grilă: cine a fost la putere în ultimii 25 de ani? În ce tabără a fost, de ce parte, ce decizii a luat, ce propuneri a sprijinit? Cine a luat decizia pentru noi? Cine a dispus, a semnat, a votat? Cine face legile și cine le aplică?

Și apoi vedeți dacă în răspunsul la întrebare intră procurori, corporații, străini, Soros, unguri, Uniunea Europeană sau americanii. Mie mi se pare că nu-s ăștia.

 

 

Nu rata niciun articol important

Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

3 comentarii la Marea crimă a clasei conducătoare din România

  1. dan popp spune:

    Articolul reprezinta punctul de vedere al multora.Nu neaparat in mod explicit multi au articulat astfel dar multi stiu ca au fost egoisti ( ii las si ma descurc pe propriile forte ),indiferenti ( nu-mi bat capul, ma ocup de ale mele),fara caracter (am fost cumparat dar trebuia sa supravietuiesc…). Problema nu este ca multi au plecat (Polonia, Portugalia,Italia,Grecia au procente de emigranti similare in diverse intervale de 20-30 de ani ) ci faptul ca cei ramasi NU au facut lucrurile bine . In primul rand educatia: educatia scolara si educatia religioasa. Romanii NU au avut universitati decat de prin 1860, cu circa 800 de ani mai tarziu decat primele universitati din Europa ; romanii au fost analfabeti peste 85% pana in 1860 si NU au auzit liturghia sau texte din evanghelii in limba romana decat dupa 1860, slujbele ortodoxe fiind rostit in…slavonă. Aceste handicapuri de educatie au lasat o amprenta profunda asupra poporului care….NU are obisnuinta cititului si asimilarii cunostintelor in generalal si in plus NU are moralitate religioasa ci mai degraba ipocrizie mistica. Optiunile, trasaturile si metehnele romanilor (ca de altfel ale fiecarui popor asezat pe un teritoriu istoric) sunt generate in parte de ceea ce ni se intampla cotidian dar cel mai mult sunt inradacinate in trecutul nostru si al stramosilor nostri de cel putin 3-4 generatii in urmă. Ca o paranteza finala, epigenetica a demonstrat recent ca marile intamplari din viata unui om ( foametea,razboiul, inchisoarea, suferintele ) modifica informatia genetica atat la nivelul individului dar si al copiilor si nepotilor acestuia : adica noi cei de azi avem unele trasaturi active/inhibate preluate de la bunicii nostri. Corolarul fiind ca bunele/relele obiceiuri pe care le avem NOI azi ne vor influenta…nepotii.

  2. Murphy spune:

    pe scurt, romanii performeaza doar sub comanda, fara drept la replica; avem nevoie de dictatura.

  3. Lorelei spune:

    Suntem ca nevasta batuta de sot, care sta in continuare cu el… Din obisnuinta poate, dar si din pesimism. S-a votat si cu altii si tot acolo suntem. Si mai e o chestie: securitatea i-a redus la tacere pe multi din comunism, si romanul tace in continuare; nu se cade sa-ti spui punctul de vedere ca poate te ia cineva in colimator si dai de necaz. Oricum ceva miscare se simte de cand tinerii nu mai inchid ochii. Daca se discuta cu cei peste 50 de ani de schimbare se vede pesimismul si egoismul: nu se mai schimba nimic, oricum noi am trait viata (aici fara sa se gandeasca la copii, nepoti pe care cu o schimbare de gandire ii pot ajuta)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!