Dați-mi voie să opresc cu totul atmosfera de week-end și să vă aduc aminte că trebuie să muncim din nou, mult și cu spor, ca să acoperim și să plătim din buzunar toate prostiile pe care le fac guvernanții din România. Tocmai am primit un nou duș rece.

Consiliul Fiscal a făcut public ala sfârșitul săptămânii trecute un raport care arată că datoria publică a României va trece anul următor de jumătate din PIB. Asta într-un calcul optimist. Dar cel realist spune că de fapt datoria publică va fi de 55 la sută din PIB. Iar asta înseamnă că va crește de la 37 la sută cât este anul acesta. Diferența nu numai că este spectaculoasă, este îngrozitoare de-a dreptul, mai ales că atrage cu sine câteva efecte juridice importante. 

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă al cărei rost în statul român este să sprijine activitatea Guvernului, dar și a Parlamentului în chestiuni legate de finanțele mari ale țării. Adică, mai pe șleau, are grijă să spună opiniei publice unde greșește și unde face bine România în materia banilor săi publici, dar și a taxelor sau altor mecanisme financiare.Membrii săi sunt numiți pe 9 ani de către Parlament la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor. Adică-s oameni pricepuți. Cum au ajuns ei la concluzia că datoria publică va face un așa salt spectaculos? 

Păi e simplu. Datoria Publică însumează toate creditele pe care instituțiile statului român le-au făcut la bănci sau prin emiterea de obligațiuni ca să finanțeze operațiunile curente. Cum ar fi în cazul nostru plata pensiilor, dar și a salariilor unui aparat de stat supradimensionat și plătit peste medie. 

Țineți minte de câte ori am spus că nu avem bani destui de pensii, că acestea trebuie finanțate de la bugetul de stat. Și nu faptul că dorim să mărim pensiile mici e problema, ci că plătim niște pensii nejustificat de mari unor privilegiați. Nu e posibil ca pensia să fie mai mare ca salariul. De asemenea, am povestit că România împrumută bani ca să plătească salariile de la stat care sunt mai mari cu 50 la sută decât la privat. Și că ne mai împrumutăm să facem și ceva investiții. Cred că orice om care a trăit aici în ultimii ani știe că cheltuim mult mai mult decât încasăm. Și că avem o structură a cheltuielilor cel puțin bizară. Adică luăm bani publici pe care-i aruncăm pe consum și diverse utilități publice care nu mai întorc un profit în economie. 

Treaba asta poate ține o vreme. Dar acum, când am avut nevoie de bani ca să plătim criza sanitară, firavul sistem bugetar al României s-a prăbușit. Adică statul s-a împrumutat cu jumătate din câte face economia. Iar deficitul bugetar, spune Consiliul Fiscal va trece de 8 la sută în 2020 și 10 la sută în 2021. 

Sigur că putem să ne împrumutăm până cădem în nas. Dar tocmai ca să evităm astfel de situații cu potențial periculos, avem legi agreate cu Europa care nu ne dau voie să facem acest lucru. Iar dacă o facem și depășim 50 la sută, atunci sunt înghețate salariile bugetarilor, iar după 55 la sută, tot ce înseamnă asistență socială.  

Și acum, aduceți-vă aminte că toată săptămâna trecută a fost un concurs de mărit pensii. Premierul, ministrul de finanțe și ministrul muncii și-au arătat generozitate și au avansat sume care trec și de 10 la sută. Nu uitați că există și o lege de mărire a alocațiilor. Și evident, nu uitați că sunt alegeri, ceea ce înseamnă alte promisiuni. Și că nimeni nu vrea restructurarea aparatului de stat.  Important este să știți însă că mai bine de jumătate din ce munciți astăzi nu merge la dezvoltare, ci pe cheltuieli.