Victor Ponta spune așa: ”Ce câștigă statul din faptul că Gică Popescu stă în închisoare.? M-a dezgustat ura asta oarbă, stupidă a unor comentatori să intre toţi la închisoare”. Toate comentariile aici.

Livia Stanciu, președinta Înaltei Curți recomandă într-un ghid al instituției asprirea aplicării pedepselor și mai ales să se dea mai puțin cu suspendare. ”(…)lipsa antecedentelor penale ale infractorului, de exemplu, faptul că anterior comiterii faptei se bucura de o bună reputație, are o pregătire școlară ți profesională peste medie etc., aspecte care, în principiu, în cazul infracțiunilor de corupție, nu au neapărat valoarea unor circumstanțe atenuante, mai ales atunci când infractorul a profitat de aceste realități pentru a-și disimula comportamentul infracțional(…)”  Pe larg aici.

Ce ați citit mai sus poate fi și explicația pentru care Popescu a intrat la închisoare.

Cum lucrurile se bat cap în cap chiar la vârful sistemului, mă întreb încotro mergem?. Și am mai multe răspunsuri:

Trec repede peste ce își vor spune cele două tabere. Fiecare îi va acuza pe ticăloșie pe ceilalți. Cei împotriva lui Ponta vor spune că ține cu infractorii. Au și alte argumente. Cei împotriva lui Băsescu vor spune că se creează un sistem de punere la punct a adversarilor politici, un aparat de opresiune, știți voi, mă opresc aici.

Nimeni nu va spune că ne aflăm în fața a două viziuni de politică penală diferită. Și noi ca populație va trebui să decidem încotro trebuie să mergem. Care sistem este benefic pentru ce se întâmplă în România?

Poate fi corupția generalizată la toate nivelele oprită printr-un sistem prin care spaima de închisoare să fie foarte mare? Să se teamă toată lumea că pentru o greșeală se pot sta trei ani la pușcărie?  Pe principiul ” poporul înțelege doar de frică”? E o abordare. Dar atunci sistemul trebui să fie fără pată. Să ancheteze și să condamne fără discriminare. Și mai ales să nu protejeze pe nimeni.

Poate să fie mai bun un sistem prin care pedepsele să fie mai mici? Să se ajungă mai puțin la închisoare? Cum tocmai au încercat noile coduri penale? Și să punem mai mult accent pe educație și confiscarea averilor? E și asta o soluție de mai lungă durată totuși.

Ce se vede deocamdată e că sistemul politic a propus un tip de abordare și sistemul judecătoresc una mai dură. Chestiunile de genul acesta ar trebui să fie miezul unei campanii electorale. Să fie disputate aprins, iar cine ajunge la putere să aplice un sistem și să-i vedem rezultatele.

Eu unul, recunosc, nu știu încotro să mă îndrept. Știu doar că problemele complexe au nevoie de abordări complexe. Și că un judecător nu trebuie să fie Dumnezeu în sală. Și să știe să asculte și să ia seama la toate cele pe care le aude. Și să nu uite că nu cifrele sunt cele care vor închide cazul. Și nici dacă statul pierde sau câștigă ceva, cum prost, spune domnul Ponta. Ci dacă noi și el, la sfârșit, trăim într-o lume mai corectă după sentința sa,

P.S. Altminteri, cu gândul la cazul Popescu, mă bucur să aflu că avem atâta lume în spațiul public fără pată și cu abordări iacobine. Sper să-i țină până la capăt, oricare va fi el. Dar nu mai vreau să ne spună că toți ceilalți sunt ticăloși, că mă plictisesc. Eu doar le spun că au vederi înguste.

P.P.S: Să nu ne văităm că politicienii confiscă temele publice. Ar fi proști dacă ar face altfel