USR-ul venit de la Cluj este un șoc pentru Parlament: un senator doarme în jilț, iar un deputat mănâncă din gunoi. Scandalos, primul caz, dar al doilea îți taie respirația. Dincolo de greață și alte reacții legate de gunoi, te izbește și un iz de populism. Adică, ce trebuie să faci mai mult să vadă alegătorul că ești alături de ei.

Altfel, are vreo noimă ceea ce-a făcut Adrian Dohotaru? Am stat câteva minute de vorbă și a rezultat că este un mai articulat decât parlamentarul clasic. Mai articulat și mai de ascultat.

Este populist Adrian Dohotaru? Până în măduva oaselor, negreșit. Este asta o greșeală mare în Parlamentul României? Nu mai mare decât atunci când votezi fără cap diverse măriri de pensii, salarii și alte beneficii. Asta doar ca să le acoperi pe ale tale.

Deși sună prost, mie îmi place mai mult populismul domnului Dohotaru. Dintr-un motiv simplu: vorbește despre ceva ce pot să fac și eu acasă. Despre lucrurile la îndemâna noastră. Despre micile gesturi care pot produce schimbări. Iar oamenii aceștia merită un pic mai mult de încredere. Sau de atenție.