Premierul Cioloș a avut inspirația să se oprească să-i răspundă unui cetățean care protesta în stradă la Cluj împotriva venirii refugiaților în România. Lucian Mîndruță a avut răbdarea să răspundă la zeci de telefoane ale unor oameni care au spus răspicat că niciun picior de arab nu poate călca pe aici.

Valul este clar și apăsat: nu trebuie să primim refugiați. Temerile sunt multe și multe îndreptățite. Dar până la urmă o să-i primim că nu avem ce face, iar argumentele îmi sunt clare.

Am luat o decizie împreună cu Europa. Suntem parte a unui organism în care mai trebuie să și dăm nu numai să primim. Modul în care te comporți în această Uniune îți va da dreptul la negocieri mai importante în viitor. Refuzul te îndepărtează de polii de putere actuali.

Nu te costă financiar mare lucru. O parte din bani vin de la Uniunea Europeană, o parte îi dăm noi, dar până la urmă tot trei lei pe zi o să le dăm.

Cu ceva ani în urmă, pe când țara asta arăta ca după război, am fost primii care am bătut la porțile Europei. Am rupt granițele acestei țări și le-am găsi pe altele deschise. Ar fi fost dramatic să ne întoarcă unii înapoi. Acum suntem o nație de refugiați, trei milioane, în spațiul european.

Pentru că nu trebuie să ne fie teamă de atentate. Acestea vor exista cât lumea, dar frica este o cale imposibil de ales. Și apoi avem cele mai mari servicii pe cap de locuitor din Europa. Sunt convins că pot ține sub control și chestiunea aceasta.

Unii dintre oamenii aceștia sunt mai amărâți decât noi. Dacă tot suntem un popor atât de luminat, atât de primitor, o mână întinsă nu poate face rău. Este absurd să te înfurii când englezii te fac popor de rangul doi, dar să defilezi ca român verde când vin alții la tine.

Cine se teme de sharia în acest moment este chiar neserios. Nu ne plac obiceiurile oamenilor acestora, e adevărat. Iar dacă nu respectă ce facem și ce gândim noi, vor trebui să plece. Este atât de simplu.

Și ar mai fi ceva. Nu vor putea veni la nesfârșit. E un proces pe care îl controlăm noi. De la numere, la nume, la date de identificare. Pur și simplu, acum nu avem de ce să ne temem. Cu excepția capetelor înfierbântate care văd dușmani peste tot.