”Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește de pomană.” Parcă așa spunea Dinică în Filantropica. Perfect se aplică băieților care caută like-uri. Doar că ce a început ca o poveste despre like-uri, astăzi a căpăta o miză uriașă. Poveștile false decid alegeri, induc reforme, contracții sociale sau sapă adânc în clivajele societății.

Te poți apăra? Primele semne arată că da. Poți avea succes? Sau poți avea un succes comparabil cu al acestor povești? De văzut. Nici ei nu vor sta pe loc. Dar mai întâi poveștile.

Ieri mi-au trecut pe sub ochi ”profețiile unui sfânt indian despre România.” Ce spun ele? ”În următorii ani, în România vor avea loc transformări majore de climă, scoarța pământului va lua foc, multe clădiri se vor distruge, se va nimici îndrăzneala oamenilor. Ingeniozitatea umană va aduce numai necazuri în viața oamenilor, iar cu ajutorul acestei invenții oamenii vor afla despre cele mai îngrozitoare crime, în timp ce supraviețuitorii vor cunoaște cele mai necruțătoare boli, care au rolul de a nimici populația.”

Într-un alt articol, profețiile lui Sundar Singh erau legate de protestele actuale, iar întrebarea era: ”nu cumva aceste proteste sunt cele care vor declanșa menirea spirituală a României.” Întrebarea este mai nouă, căci articolul este mai vechi. Sundar Singh a existat cu adevărat, a trăit la începutul secolului trecut, a devenit creștin, un creștin luminat care și-a pierdut urmele în anii 30 în Himalaya.

Nu este clar de unde referirea la România. Deși ea apare în mii de exemplare, niciuna nu poate mâna pe sursa, ba multe se și îndoiesc că e adevărată. Dar ”profețiile” circulă. Cel mai devreme le-am găsit într-un articol din Jurnalul în 2010, dar dacă o iei pas cu pas, o să vezi că prima dată apar într-un text MISA dinainte de 89. Ce-or fi vrut Bivolaru și ai lui, greu de spus, dar, cel mai probabil, de acolo vine.

Acesta este doar un exemplu de știre rostogolită la nesfârșit cu scopuri din cele mai neclare. Pe genul acesta se poate construi.

Iată alt caz. În Olanda, la referendumul privind tratatul UE cu Ucraina, un grup de ”patrioți ucraineni” a fost plimbat de stânga extremistă prin toată țara să le povestească oamenilor cum guvernul pro-occidental de la Kiev este o nenorocire care torturează oameni. Mai târziu s-a descoperit că grupul nu era de ucraineni, ci de ruși, iar stimabilul partid care i-a folosit a anunțat că ” nu ne-am gândit să le verificăm identitatea.” Referendumul a picat tratatul și-a lăsat Ucraina în zona de influență a Rusiei.

De America știți. Mai adaug una mai puțin vizbilă din campania electorală: ”Yoko Ono a avut o aventură cu Hillary Clinton.” Sau invers.

Cum ai defini însă știrile false?

Știri care par legitime, dar conținutul lor este în totalitate ficțional. În trei luni dinaintea alegerilor americane au apărut mii de astfel de site-uri. Iar o analiză BuzzFeed arată că acestea au fost accesate mai mult decât site-urile cu știri reale. Astfel, pe Facebook, știrile false au fost accesate de peste opt milioane de ori, în timp ce acelea reale nu au atins acest prag.

Cea mai accesată este cea în care Papa îi oferă sprijin lui Trump. A doua spune că Hillary a vândut arme către ISIS. Sunt curios ce rezultat am avea în România.

Cum scapi de știrile false?

Personal, nu poți atâta vreme cât ele sunt distribuite la greu. Trebuie să citești mult ca să poți compara. Dar marile companii se organizează.

De câteva luni Facebook, Google și Apple caută soluții. Nu e clar dacă le-au găsit, dar s-a întâmplat ceva politic. Mark Zuckerberg a scris o scrisoare, adresată comunității internaționale, în care stabilește câteva ținte ale companiei sale în anii următori, legate de lumea în care trăim.

Zuckerberg recunoaște un eșec al companiei sale și o îndepărtare de la valorile sale de la început. El vorbește de o criză a globalizării și spune că multă lume vrea să rupă legăturile globale pentru că a sărăcit. Iar Facebook se dedică să nu mai fie așa.

Adică Zuckerberg vrea ”comunități informate, sigure, tolerante și care să se implice.” Citește printre rânduri și vei afla că Facebook va face o blocadă a acelor știri care mint sau pun la îndoială valori pe care compania le sprijină.

De altfel, ei și-au modificat algoritmul la aplicația Trending, astfel încăt știrile false să nu mai intre acolo. Știți c-a apărut un buton prin care poți să raportezi astfel de știri. Și Google pune lângă știrile care apar în paginile sale un mic semn care te avertizează că va trebui să cauți și alte știri care să-ți dea o imagine completă.

În orice caz, semnalul politic a fost dat. Corporațiile au început lupta cu forțele care dirijează și beneficiază de această campanie a știrilor false. Iar aceste forțe sunt cele iliberale, populiste și care țin ca legăturile dintre noi să fie dintre cele mai slabe. Globalizarea aduce instituții care colaborează peste hotare,  populismul propune aparente democrații, în state slabe lăsate la mâna unor autocrați, în cel mai bun caz. 

Ce se întâmplă la noi?

Deocamdată asistăm la o inițiativă privată. Câteva zeci de IT-iști au pornit lansarea unei aplicații care să marcheze pe FB acest tip de știri. Tehnic, ei propun să oprească propagarea, viralizarea acestor știri. Dar este tot o chestiune de responsabilitate.

IT-iștii fac o extensie de browser care, odată instalată, îți dă un mesaj când are semn că o știre poate fi falsă. ”Pare de necrezut? Verifică informația și din alte surse.” Posibil să aibă succes, dar atâta vreme cât știrea se întâlnește  cu oameni responsabili. Ori, există întregi grupuri care au interesul ca astfel de informații să circule. Și care vor să adâncească fricile, tensiunile și lucrurile rele care ne înconjoară. 

Ce pericole apar?

Primul este evident. Includerea în pe listele de supraveghere și a unor site-uri care exagerează sau a celor care au alte păreri decât supraveghetorii sistemului. Deja se întâmplă, pentru că în aplicația românească au apărut și site-uri precum RTV, Antena3 sau Știri pe surse. Ori falsul este una, conflictul de credințe cu totul altceva.

Dacă mecanismele nu se bazează pe valorile corecte, pe disputa de idei, pe acceptarea celuilalt, poți asista, la extrem, la un mecanism de cenzură uriaș. O prima analiză spune chiar că este o lovitură dată jurnalismului.

Deocamdată, însă, războiul este pornit. Uriașii IT știu că însăși afacerea lor depinde de acest sistem. Dacă afacerea nu este curată sau credibilă, atunci nu mai este afacere. Ei știu că viitorul lor depide de cum își vor modela lumea. Fără o lume globală, aceste companii vor înceta în însăși ființa lor. Căci ele au sens atâta vreme cât lumea estea un sat global și se raportează la valorile lor. 

Nu este însă vorba despre ele, E și o alegere care stă la îndemâna noastră. Companiile menționate au propriile probleme, uriașe. Nu sunt cele mai corecte din lume. Dar, cumva, în acest moment, valorile pe care le promovează sunt cele care ne țin pe noi în lumea civilizată. Așa că fiecare gest mic pe care îl faci în spațiul virtual va conta. Fii corect!