Nu au fost scrise de jurnaliști sau pseudo-jurnaliști. Au și ei partea lor. Dar când vine spațiul public, trebuie să ne asumăm fiecare ce face. Și aici contribuim și unii și alții. Și scriitori și comentatori. Spațiul public ne aparține în egală măsură. Și ce folos dacă vine cineva și scrie cu argumente, dacă demersul său este urmat de un val de mizerie?

Așadar cele mai mari mizerii scrise după Colectiv le-am văzut scrise la secțiunea comentarii a unui articol scris de Cătălin Tolontan. El anunța că victimele de la Colectiv vor cere peste un milion de euro de personă statului român pentru ce au pătimit în noapte cu pricina. Deși asta ține de firescul lucrurilor în orice lume, iată ce poți citi la comentarii.

”bieții oameni au fost prinși la mijloc într-o făcătură. iar acum statul e *** de muls”

”pe ce motiv cer victimile banii de la statul Roman?!?
c’mon”

”Da certificate de revolutionari nu vor acesti raniti. Sunt singurii raniti din Romania? Cheltuieli pentru interventie,transport, tratament si recuperare in afara pe banii statului/ai nostrii, acum vor si bani de buzunar. Hai sa le dam si cate o casa masina si cel putin 3 argati. Da ceilalti raniti din Romania de ce nu beneficiaza si ei de tratamente gratuite. Ex copii bolnavi de cancer si care nu merg la distractie in toate bodegile. Hai start la injuraturi si blesteme.”

Și continuă în aceeași notă.

”Rezultatul final e ca la final, Statul, adica noi, plateste niste milioane de euro din banii nostri. Pentru incompetenta lor. Pe toate planurile”

”Adica daca merg cu prietenii la o bauta sau o petrecere sau si iau foc ptr ca am fost destul de dobitoc sa intru e buna voie si nesilit de nimeni intr-un „cavou”, fara sa-mi pun vreo intrebare despre securitatea locului ala (cum face mai toata lumea cand merge la baute in Centrul Vechi, in bombele de acolo), si asta doar pentru ca era cool pe FB, intre cunoscuti, sa merg la un concet rock intr-o „bomba”, devin erou national si mai iau si bani de la toti romanii? Eu, sau urmasii mei daca nu mai traiesc dupa evenimentul respectiv? Hmmm…”

Pe ici pe colo se mai pune și câte o nuanță.

”Lucru bun ca-si cer despagubiri ,dar ca dreq de platit tot noi ,ca banii or sa vina de la buget ,ce mai conteaza la cat au furat politicienii ,e pacat ca noi nu avem nici o vina ,nici nu am luat spaga, nici nu am bagat cu japca 400 de oameni intr-o sala de 80 de locuri si nici nu ne-am dat de ceasul mortii sa ne inghesuim in sala aia de doi bani doar ca era un concert moka, dar ce mai conteaza suntem luseri si o sa platim ca de obicei si lacomia unora si prostia altora.E ca dreq!”

Dar ea este îndepărtată repede ca să nu existe niciun dubiu.

”Absurd, si aproape caraghios, sincer. Raman cu un gust extrem de amar dupa acesta pretentie absolut nejustificata. E trist.”

”Cei din colectiv au ramas cu o trauma care-i va urmari toata viata, dar sa urmaresti beneficii financiare de la stat mi se pare cel putin deplasat. Cine poarta cea mai mare vina? Ce ar fi facut cei din colectiv daca pe 30 octombrie la ora 22.15 intrau cei de la ISU si opreau distractia? Huiduiau, iar presa vorbea despre abuzuri…toata problematica este relativa.”

Și toate se încheie cu concluzia dementă.

”sa ne mai lase in pace cei de la colectiv totul a fost o inscenare pusa la cale dinainte sa dea jos guvernul Ponta! fiti linistiti ca si-au luat banii cu virf si indesat! rusineeeeeeeee colectiv”

Nu toate sunt așa. Există și note raționale care se îneacă însă într-o mare de mizerie. Mi-e frică însă că nesancționate, mesajele astea vor pluti latent în spațiul public până vor face masă critică. Cătălin Tolontan îmi spune că nu-i este teamă, că oamenii nu gândesc așa. Să se fi adunat toți nebunii pe internet? Puțin probabil. Câteva lucruri trebuie spuse.

Colectiv este un eșec major al statului român. Începând de la aprobarea și verificarea localului, la inspectarea funcționării acestuia sau la lipsa de norme, până la desfășurarea intervenției și acordarea îngrijirilor medicale.

Niciun efort statal nu este prea mare pentru a contribui la recuperarea vieții acestor oameni, care au fost lezați pentru totdeauna. Un stat funcționează prin solidaritate. O societate funcționează împreună. Nu cred că vor banii să-și facă vilă, ci pentru a compensa ce nu vor mai avea niciodată.

Statul care intervine pentru ei trebuie să intervină și pentru noi, pentru fiecare care trece printr-un necaz de asemenea magnitudine. Sunt convins că fiecare dintre autori, aflat într-o situație comparabilă, Doamne-ferește, ar vrea să primească la fel.

Atitudini din cele de mai sus dovedesc o lipsă de umanitate greu de înțeles pentru o țară civilizată și un popor care se laudă cu valorile sale. Sunt curios ce traumă or fi trăit oamenii aceștia de-au ajuns să scrie așa.