1. Nu mă pot abține să nu văd că DNA lucrează aproape live. Discuția dintre Hrebenciuc și Șova a avut loc vineri. Probabil că a fost șocul vieții când au văzut sâmbătă că deja sunt chemați la DNA în această cauză. Sunt curios dacă, fără Șova în chestiune, lucrurile ar mai fi fost atât de transparente. Spun asta pentru că înregistrările dintre Hrebenciuc și Mitică Iliescu sunt din august. Deci au fost țiute bine, departe de ochii publicului până acum.

2. Nu e o întâmplare că DNA a dat drumul a dat de repede la stenograme în toată presa. Azi, Comisia Juridică trebuia să dea avizul pentru arestarea lui Hrebenciuc. Un pic de presiune publică nu strică niciodată. Repet: nu sunt adeptul arestărilor, dar acestea trebuie decise de judecător, nu de Parlament.

3. Hrebenciuc își menține însă reputația de combinagiu. Și-a dat demisia în dimineața asta și toată lumea a rămas cu gura căscată. Ce om! Doar că dându-și demisia o să fie judecat la Tribunalul Brașov. Și nu la celebra Înaltă Curte de la București unde se dau condamnări pe bandă rulantă.

4. Să stai de vorbă cu Hrebenciuc pe praful ăsta e o lipsă monumentală de abilitate politică. Și m-am exprimat elegant, domnule Șova. Foarte elegant. Nu e de mirare că tot PSD-ul vrea să vă ia gâtul acum. Și puteți renunța la candidatura la șefia partidului. S-a dus ieri după-masă

5. Lumea în PSD nu e mirată de prostia lui Șova, ci mai curând de cea a lui Hrebenciuc care se știa urmărit și tot nu s-a potolit. Unii merg până acolo încât spun că e chiar o lucrătura a acestuia. Improbabil, spun eu. E doar sentimentul unei uriașe puteri. Că mai poate face o combinație, că poate scapă și de data asta.

6. Punerea la cale a unei legi prin care să te scoți din închisoare e o mizerie desăvârșită. Asta arată că nu au nici bărbăția unor hoți de onoare. Și că au reușit să pună la cale un sistem pur mafiot. Măcar în alte părți, mafioții sunt cei care corup politicienii, ca să fie scoși din închisoare. Aici, politicienii au luat și rolul mafioților. Oamenii au reușit să corupă până și vaga idee de dreptate existentă în România.

7. Revin și spun: alte zeci de dosare urmează să vină în lunile următoare. Unele se lucrează de ani buni, poate chiar de prin 2009. Doar că sunt mai lente. La PSD lucrurile merg mai repede pentru că există și o efervescență pentru preluarea puterii în partid. O nouă generație își face loc, chiar turnând la DNA. Deocamdată, singurul rămas în cursa pentru președinția PSD este ”negativul” Liviu Dragnea. Dar și el are un dosar. O să analizez separat, cât de prieteni îi erau lui Ponta cei care pică.

8. Aștept cu încredere și restul dosarelor și stenogramelor. Aș vrea să le văd și pe cele de pe partea dreaptă. Sunt convins că ele sunt un model de profesionalism, integritate și conduită morală. Dar, stai, aș fi putut să le văd vreme de opt ani cât au fost la putere. Dar din moment ce nu le-am văzut, ele sigur nu există. O să rămân cu întrebările. Oare cu cine vorbea domnul Cocoș? Dar doamna Udrea cu domnul Ștefan ce își spuneau? Nimic care să ne intereseze.