Probabil că ați auzit astăzi că PNL și PSD se ceartă pe noua Constituție. Cine și cum a blocat-o și mai ales de ce. Dacă e să mă întrebați, nimeni nu are interesul să tragă foarte tare acum pentru că ar trebui să negocieze real și să facă unele compromisuri. Lucrurile astea merg repede când un partid are o majoritate uriașă cu care poate să treacă modificările. Dar poate ar fi bine să știți ce se discută în spatele ușilor. Ce se pune la cale? Că de asta nu vorbește nimeni. O să vă arăt câteva articole din zona de justiție. Ce e foarte interesant este că se discută și se propun lucruri din sfera Codului de Procedură Penală. Și care odată băgate în Constituție vor rămâne acolo ani buni. Așadar.

Articolul 23 vechi  (4) Arestarea preventiva se dispune de judecător si numai in cursul procesului penal.

Art 23 nou (4) În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se fac cu privarea de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii şi numai în cursul procesului penal.

O parte din judecători cred că arestarea ar trebui dispusă doar de completul de fond competent. Posibil să apară la amendamente.

Articolul 24 complet nou În faza de judecată a procesului penal este garantat principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare. 

E o cerere pe care corpul avocaților o face de ani buni.

Aricolul 28 (3) nou (3) Reţinerea, predarea sau perchiziţionarea trimiterilor poştale, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un sistem informatic şi la un suport de stocare a datelor informatice, obţinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic şi a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicaţii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judecător, în condiţiile legii.

Aceeași poveste. Se va cere ca percheziția să fie dispusă de judecătorul de la fondul cauzei.

alineatul 4 nou În cazul în care există urgenţă deosebită în luarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin.(3), procurorul poate să dispună prin ordonanţă, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, luarea măsurii pe o perioadă de cel mult 48 de ore. Îndată după luarea măsurii, procurorul se adresează instanţei de judecată competente care decide asupra măsurii dispuse de procuror şi, dacă s-a cerut, asupra luării măsurii în continuare. Dacă măsura dispusă de procuror este infirmată, instanţa va dispune, când este cazul, distrugerea probelor obţinute, care se realizează de către procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanţă.

Asta cu procurori care pot dispune 48 de ore de interceptări de urgență va fi distracția cea mai mare a anilor viitori. Apoi se instituie răspunderea patrimonială a magistraților.

Articolul 52 vechi (3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Articolul 52 nou (3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii, inclusiv în ceea ce priveşte magistraţii care şi-au exercitat funcţia cu rea- credinţă sau cu gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres, în condiţiile legii.

Nu cred că o să treacă. Opoziția magistratilor va fi dureroasă.

Articolul 64 vechi (1) Organizarea si funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute in bugetele aprobate de acestea.

Articolul 64 nou (11) Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.

O prevedere pe care o susțin, căci astfel comisiile parlamentare vor căpăta putere.

Articolul 72 vechi Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fiperchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Articolul 72 nou Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.

Foarte interesant articol. Pentru că în general te uiți la ce se pune în plus, nu la ce se scoate. Iar aici dispare prevederea potrivit căreia deputații și senatorii sunt anchetați și judecați de procurorii de pe lângă Înalta Curte, respectiv judecătorii de acolo. Deci au șansa să fie judecați la ei acasă. Înalta Curte este înfricoșătoare.

Articolul 109 vechi Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Articolul 109 nou  Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a prim-ministrului şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, prim-ministrul înaintează Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcţie a acestora. Suspendarea din funcţie se decide în şedinţa comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de dreptdin funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Eeee, când s-o face cvorum la ședința comună a celor două Camere, mai stăm de vorbă. Cu arcanul o să-i caute.

Atenție, ce ați văzut e doar un proiect. O formă de gândire. Nu e musai ca aceste prevederi să și treacă. Ele pot fi schimbate. Dar ne arata care este direcția, unde se poate ajunge. Și mai ales de ce s-a dorit să se lucreze în spatele ușilor închise. Pentru că acolo nu ai parte de presiunile opiniei publice și-ți rămâne un spațiu mai mare de manevră. În orice caz, războiul dintre clasa politică se va simți din plin și în această Constituție.

(foto shutterstock)