Am avut ceva mai multă treabă în oraș în ultimele zile. Am evitat să iau mașina pentru că știam că acolo unde mergeam, pur și simplu nu sunt locuri de parcare. Și asta e cumplit dacă ai treabă la oră fixă. Așa c-am băgat tare pe taxiuri. 

Doar că în una dintre zile a fost musai să am mașina la mine. Zona aia de la Victoriei e cumplită în ultima vreme. Pe la America House lumea parchează și pe câte patru rânduri. Tot Mihalache e un dublaj la mașini. Am găsit loc, după 25 de minute de căutat, pe Monetăriei unde m-am înțeles cu un paznic. I-am dat ceva, generos, și m-am bucurat de trei ore de liniște. 

Pe toate trotuarele din zonă erau parcate mașini. Câte una, câte două. Pe stradă, dublaje sau triplări. Și un șir nesfârșit de mașini care căutau parcare. 

Bucureștiul e un oraș bizar din acest punct de vedere. Își permite acest spectacol și această demență pentru că nimeni nu vrea să ia singura măsură utilă: parcarea stradală cu plată. 

La Viena este patru euro pe oră. Un prieten mi-a interzis să las mașina pe stradă zece minute fără să iau tichetul de parcare: ”în câteva minute o să apară cineva să vadă dacă ai plătit. Ai apărut deja pe camere.”

În Glasgow, anul acesta, am văzut un sistem de plată la parcare stradală mai avantajos decât la parcările private. Te încurajau să parchezi la primărie, dar pe intervale orare limitate. Și, da, puteai să lași mașina peste noapte în stradă, dar erai obligat să o iei până în ora opt. Și, nu, nu puteai să plătești dincolo de acest interval. Trebuia să fii acolo la opt dimineața, ori să plătești, ori să pleci. Ca un fraier, m-am dus la 7.50. Era singura mașină și toți banii pe care i-am băgat mi-au mai dat zece minute de parcare. 

În Londra nu există parcare stradală fără bani decât în circumstanțe speciale. E un coșmar să vii cu mașina în oraș. La fel la Paris. O mașină în centru e o durere de cap. Și patru euro pe oră. 

Dar ce fac unii cu care semănăm?

Praga are zone portocalii și verzi. În cele portocalii nu poți să stai mai mult de două ore la aproape doi euro pe oră. În cele verzi poți să stai șase ore. 

Moscova taxează parcarea din centru cu sume progresive, dar o taxează. Până și la Neptun, Reghin, Reșița, Satu Mare, Sightu Marmației sunt parcări stradale cu taxă și care pot fi plătite dintr-o aplicație. Lista e mai lungă.

Doar la București, primăria e generoasă și te lasă să nu plătești în centru. O idee genială pe care o aplică de zeci de ani cu rezultate catastrofale. Noutatea este că în parcările sale poți să plătești progresiv, ca și cum cei care vor să fie în regulă trebuie pedepsiți.

Articolul acesta nu are nicio concluzie. Reaua-voință, incompetența și populismul sunt greu de explicat.   

Foto: Hotnews, dintr-un articol care completează ce povestesc aici.