Groapa în care a murit polițistul Cosmin Gigină a dispărut în 24 de ore. În fața Casei Radio, asfaltul este acum curat, ca și cum niciodată nu s-a întâmplat nimic acolo. Am primit câteva imagini filmate de un coleg cu câteva minute înainte de accident.

Este ora 18 și 18 minute în ziua accidentului. O coloană oficială, poate a lui Oprea, poate a altui oficial, trece de pe Splai spre Știrbei. Și aceasta are polițist pe motocicletă. Plouă, e aproape întuneric și probabil dintr-una din mașini, șeful de echipaj îi cere să meargă mai repede. În stânga vedeți groapa în care urma să moară peste o oră Cosmin Gigină. E înconjurată doar de semnele galbene și de niciun gard. Cei care au făcut lucrul acesta au și ei partea lor de vină. Dosarul ne va arăta.

V-am pus însă această imagine să vedeți cum arată locul înainte de accident, ca să avem o idee despre ce s-a întâmplat. Asta pentru că miniștrii noștri sunt eficienți când moare cineva. Vă mai arăt o groapă.

La Mihăilești, în 2004 au murit 11 oameni în explozia unui camion plin cu azotat de amoniu. La 24 de ore, groapa cu resturi umane, probe și materiale din explozie dispăruse. Și dacă ar fi putut, ar fi făcut-o să dispară și din presă.

Iată și o relatare de la data respectivă, în care același domn Oprea asista la astuparea, nivelarea și, în definitiv, acoperirea morții unor oameni: ”la numai câteva ore de la explozie, după ce se perindaseră la faţa locului miniştrii Ioan Rus şi Gabriel Oprea, în prezenţa şi la îndemnul ministrului transporturilor, Miron Mitrea, lucrătorii Agenţiei Naţionale a Drumurilor astupau deja groapa de 10 metri produsă de deflagraţie.” 

În 2004, Gabriel Oprea era ministru delegat pentru Administrație Publică, un fel de adjunct al lui Ioan Rus, dar, mai curând, trimisul lui Adrian Năstase în Ministerul de Interne. Altminteri, domnul Năstase a întemeiat această religie a nepăsării, lipsei de asumare și a băgatului de cap în fund în fața suferinței. Dialogul de mai jos ar trebui pus în manuale de istorie pentru a ne descrie epoca.

Adrian Năstase: „Într-o astfel de situaţie o să sancţionăm vinovaţii.”
Reporter: „Adică?”
Adrian Năstase: „O să-i împuşcăm. Deci îi scoatem, îi aducem în faţa televiziunii…De la ce televiziune sunteţi dumneavoastră ?”
Reporter: „Una dintre ele, n-are importanţă.”
Adrian Năstase: „Bun. Îi aducem acolo la dumneavoastră şi îi împuşcăm.”

În 10 ani, România nu a progresat cu mare lucru. Nimeni nu își asumă moartea unui om de 28 de ani. Ba, comunicatele mai și mint. E nevoie de o presiune publică puternică pentru a afla frânturi de adevăr. Politicienii, cu o excepție șovăielnică, fug ca să nu dea declarații. Mai rău, de data aceasta, nici presa nu mai stă la un loc. Unii nu vorbesc deloc, alții dau vina pe groapă, întotdeauna este de vină ceva sau cineva relevant. Iar Oprea face un lucru obișnuit: asistă la astuparea unei noi gropi. Mi-e teamă că, în fiecare groapă de asta, astupată cu maximă eficiență, punem de fapt câte o bucată de adevăr, până când nu o să mai rămână nimic.