Azi am stat de vorbă cu ascultătorii Digi FM despre salariile lor. Cum i-a afectat ”revoluția fiscală” sau legea salarizării? Au răspuns mai mult cei din mediul privat care au apucat să-și vadă salariile. La stat ne lămurim în câteva zile, când apar fluturașii. Așadar, cum stăm?
Prima constatare este că avem, mai curând, cazuri fericite. Companiile au încercat să-și protejeze oamenii. Dar… Există mai mulți de dar. Primul pe care ar trebui să-l învețe PSD este că lumea nu este proastă. Și că cine și-a făcut o afacere înțelege repede despre ce este vorba. Vă las înregistrarea mai jos, dacă aveți vreme să o auziți.
Dacă nu, fac eu un rezumat.
1. Unii dintre patroni plătesc bonusuri ca să nu treacă încă contribuțiile dintr-o parte într-alta. Oamenilor le este frică de faptul că statul s-ar putea răzgândi. Sau că ”revoluția” ar putea pica la CCR.
2. Patronul unei companii mici preferă să plătească la negru. Și-a pus angajații pe salariu minim și restul banilor îi dă în mână. Asta pentru că odată cu mărirea salariului minim, trebuie să plătească dări mai mari la stat. Nu vrea să o facă și o spune sincer. E mai avantajos așa. Mă întreb cât de răspândit este acest efect. Atenție, această situație este dăunătoare și pentru angajat sau mai ales pentru el, căci pierde la pensie. PSD, cât o fi el de stânga, nu a creat însă nicio pârghie prin care oamenii aceștia să se poată apăra.
3. Cam toată lumea care a sunat de la corporații spune că la ei treaba s-a rezolvat și că acele companii au găsit un fel de a plăti oamenii cu aceeași sumă. Problemele apar la companiile mici.
4. Patronul unei companii cu patru angajați spune că este pe cale să închidă. Are doi angajați cu jumătate de normă și trebuie să le plătească taxe pentru norma întreaga. Spune că poate face asta vreme de o lună, nu mai mult. Pentru el este capăt de linie.
5. Cifra cu două milioane de contracte neraportate la REVISAL trebuie privită cu răbdare pentru că termenul limită este luna martie, deci ar mai fi timp.
Una peste alta, ”revoluția” PSD a dat peste cap modul firesc în care lumea își vedea de treabă. Deși marile companii au avertizat de ceva vreme, semnalele lor au fost ignorate. Doamna Olguța a mers mai departe, iar acum acuză patronatele de hoție. Deși partid de stânga, PSD nu reprezintă nicio secundă interesele celor care muncesc ca angajați. Doar încearcă să-i întoarcă împotriva patronilor. Nesocotind că peste tot este o reacție firească apărarea împotriva unor măriri de taxe. Și nu pentru că lumea vrea să păcălească statul, ci pentru că nu câștigă atât de mult încât să merite bătaia de cap.
PSD înțelege că a fi partid de stânga înseamnă apărarea rețelei politice, a angajaților din primării și consilii județene, a celor care, la o adică, pot servi în alegeri. Acolo nu se mai îndoiește nimeni de salariile mari. Încă o dată, PSD a abandonat electoratul său firesc în favoarea unuia pe care îl ține captiv. Doar că în următoarele săptămâni s-ar putea să vedem mari fisuri și acolo.
Și ar mai fi ceva. De câteva zile, PSD duce o luptă împotriva celor bogați. Alți bogați decât cei din rețeaua sa. Prosperitatea mai are sens pentru partidul de la guvernare doar dacă este în tabăra lor. Să fie doar pentru cei care sunt cu noi, restul fură sau au deja prea mult. Parcă am mai văzut modelul acesta undeva…Dar, stai, am stabilit deja că PSD e noul PCR.
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!