Președintele Iohannis a ales varianta care lui îi este de cel mai mare folos. Domnul Iohannis ar fi putut măcar mima că luptă cu PSD. Nu a făcut-o pentru că maximul pe care putea să-l obțină era schimbarea doamnei Dăncilă cu un alt pesedist. 

El știe exact că va primi un val de critici, reproșuri că lumea îl va ocărî. Nu are importanță. În decembrie 2019 oamenii i se vor întoarce în brațe siliți să aleagă rău cel mai mic. Așa că e pe drumul cel bun spre al doilea mandat.

De partea cealaltă, domnul Dragnea este fericit că și-a luat partidul înapoi. E cel mai bun, cel mai aplaudat, cel mai mare combinagiu, cel mai tare pe care l-a avut PSD vreodată. Politica mică a României se dă în vânt după astfel de prostii. La cum a mers treaba, aproape te-ai gândi că au o înțelegere.

La mijloc rămânem noi însă. Iar în această seară, Președintele tocmai a ales o altă tabără. S-a despărțit de ceea ce înseamnă valoare, meritocrație sau competență. Pentru a treia oară, fără a crâcni, dă un vot unei clase politice slabe, hoațe și care și-a props să oprească modernizarea României. Domnul Iohannis și-a propus să facă parte din această clasă politică, de unde încep să cred că nu a plecat niciodată. 

Domnul Iohannis se desprinde de o generație și spulberă câteva vise. Mulți credeau, sperau, că România poate fi o țară care să-și păstreze sau recapete cursul european. Nu mai e cazul. Iohannis și Dragnea au dus-o într-o mocirlă a unor combinații mici. 

Tocmai am pornit pe alt drum. Aproape singuri.  

Foto: Inquam Photos