Despărțirea

E cald în decembrie. E cald de lepezi hainele. Nicio fărâmă de abur nu iese din gură. E aprope o primăvară. Iar la noi, când e cald în decembrie, se întâmplă lucruri. În decembrie cald, acum 28 de ani, am răsturant țara și am eliberat speranța. Și am tot construit.

28 de ani mai târziu, în decembrie cald, construcția s-a oprit. Speranța odată cu ea. Lucrurile sunt așezate să meargă spre înapoi. Ziua de ieri are o coincidență sinistră. Căutată. Este ziua în care ne despărțim de Rege și de ce a însemnat monarhia pentru România. Și tot ieri ne-am despărțit de demnitate, democrație, dezbatere în Parlamentul României.

Regele Mihai a fost ultima verigă a ceea ce-a fost România prosperă și puternică. Bunicii săi, familia sa, au construit țara asta. Nu e vorba doar de drumuri și trenuri. Sau de așezăminte sociale sau de școli. Nici de imaginea sa în lume. E vorba de respect, de demnitate, de credință, de democrație, de dezbatere. Sub privegherea lor, noi am fost parte din Europa.  Nu întâmplător Coroana României este de oțel. Fără aur, fără pietre prețioase, fără fast. Muncă și tenacitate.

Dreptul acesta ne-a fost luat odată cu comunismul. Și ne-a mai fost odată luat la începutul anilor 90. Poate ar fi fost o minune să-l avem pe Rege din nou atunci, nu musai în calitatea asta, dar contribuitor la valorile noastre. S-a dorit însă un comunism cu față umană. 

În acești 28 de ani am construit, însă. Atunci când s-a putut, Mihai I ne-a lăsat din învățămintele sale. 

”Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! ”

Nimic din acest mesaj nu s-a simțit ieri în Parlament care a hotărât ca însăși esența sa să fie înlăturată: locul gândirii împreună și al efortului comun de găsi soluții pentru România, echilibrat, cumpătat și așezat, în favoarea tuturor, nu doar al unor privilegiați, a fost distrus.

Nu întâmplător coaliția de la guvernare a suprimat ieri tot ce înseamnă dezbatere democratică prin modificarea regulamentului Camerei. Fix momentul potrivit pentru a ne arăta că tot ce-a mai rămas din epoca glorioasă a României trebuie îndepărtat cu totul. Am pornit pe un nou drum. Nu cel potrivit.

Indiferent de ce am crede, am progresat în acești ani. Nu cum ne-am fi dorit, dar am făcut-o. Acum, România trebuie să se pregătească pentru altceva. Va fi o perioadă. Își va găsi, poate, un alt rege, un alt lider. Și cu siguranță își va recupera valorile sale. Pentru că nimic nu ține la nesfârșit. Poate doar adevărul, iar Regele Mihai tocmai ne-a arătat acest lucru.  

Nu rata niciun articol important

Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Un comentariu la “Despărțirea

  1. Gheorghe Silvestrovici spune:

    Regele Mihai – scânteia morală a poporului şi naţiunii române, simbolul suferinţelor şi speranţelor poporului român.

    „A trăit aproape un secol cu simțul datoriei, cu credință și iubire de țară.”

    ” Calmul şi luciditatea m-au ajutat mult în viaţă.”

    Modest, loial, curajos, perseverent, blând, sincer, onest, bun, rezistent, îndurător, răbdător, altruist, tolerant, cu bun simţ şi spirit creştin, devotat, responsabil, cu simţul datoriei, demn, plin de respect faţă de legi, simţul solidarităţii – să rezistăm împreună.

    Un Rege ca-n poveşti…
    Copilul Mihai abuzat emoţional de un tată autoritar şi rece…
    Regele care ne-a salvat vieţile şi ţara de la pieire în 1944…
    Regele pe care l-au ameninţat cu moartea şi l-au izgonit în 47…
    Regele care a avut inima străpunsă de tristeţe de ţară…
    Regele pe care nu au vrut sâ-l cunoaştem…
    Regele care şi-a iubit soţia şi cele cinci fiice…
    Regele care a avut mai multe meserii…
    Regele care a făcut totul pentru familie şi pentru ţară…
    Regele pe care l-au gonit de la mormântul părinţilor săi…
    Regele care ne-a iubit atât de mult…
    Regele care s-a stins în exil de dorul ţării sale…
    Regele pe care l-am fi putut avea din 1947 sau din 1989…
    Regele care a fost atât de devotat ţării sale…
    Regele faţă de care am greşit şi pe care nu l-am meritat…

    Regele care a vrut să fim, din toată inima lui, aşa cum a fost el : modeşti, loiali, curajoşi, perseverenţi, rezistenţi, blânzi, paşnici, sinceri, oneşti, altruişti, buni la suflet, toleranţi, cu bun simţ şi spirit creştin, devotaţi, responsabili, demni, cu simţul datoriei. cu simţul solidarităţii, cu respect faţă de legi, cu credinţă şi iubire de ţară.

    ”Îmi place un proverb chinezesc: ca să schimbi o ţară, trebuie să schimbi oamenii, ca să schimbi oamenii, trebuie să schimbi familia ta, ca să schimbi familia ta, trebuie să te schimbi pe tine.”

    „Vor veni vremuri bune, fiţi tari şi uniţi, va veni o schimbare.”

    „Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul.”

    „Trebuie să aveţi credinţă, dar şi comportament şi spirit creştin pentru a găsi liniştea spirituală şi chibzuinţa ca să reparaţi toate relele care au fost făcute până acuma.”

    Regele Mihai, Regele inimilor şi sufletelor noastre !
    Dumnezeu să-i împlinească dorinţele şi speranţele pentru poporul român !
    Dumnezeu să-l odihnească !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!