Văzut de sus, mitingul e aproape la fel de frumos precum cel de dățile trecute. Doar că luminile reci ale telefoanelor sunt înlocuite de fumigene și de luminile calde ale torțelor. Aparent, oamenii sunt mai pasionali. Și mai bine înarmați.
Parte dintre ei sunt membri ai unor galerii de fotbal din țară. Alții sunt veniți din Europa. Tot cu fotbalul, dar mulți doar cu ura. Asta îi desparte catastrofal și definitiv de stadioane. Lumea vine acolo din iubire, ei vin să se bată.
Acum câțiva ani, tot de iubire ar fi fost vorba. Sau respect față de cei care au făurit o țară. Azi este un moment prielnic ca promotorii urii să iasă la suprafață.
Se adună 60 de mii, dar majoritatea sunt cetățeni care cred în lucruri pașnice. Restul vin acolo să-și afirme superioritatea. De data asta s-a strigat sau s-a scris ”Europa națiunilor unite este albă”, ”Țară pură, țară albă, ” Afară cu refugiații, ” Să ne rugăm pentru un holocaust islamic.”
Lista ar putea continua. Fac o paranteză. Guvernul refuză în continuare să primească refugiați. Doar câțiva au intrat în țară într-un an. Guvernul conservator și-a făcut treaba cu asupră de măsură. De altfel, măcar un ministru i-a lăudat pe cei prezenți la miting. Ministrul de interne a numit ceea ce-a văzut drept o privilește frumoasă. Iar televiziunea națională a numit evenimentul o mare dovadă de patriotism.
Cea mai mare mulțumire au avut-o cu toții când marșul a fost pus sub deviza ”Alături de Dumnezeu” sau cu ”Dumnezeu înainte.” E mai ușor să te îndrepți împotriva unor dacă îl pui și pe Dumnezeu alături de tine. Adăugați aici ”România Mare”, ”Credința e baza națiunii noastre”. ”O singură națiune ortodoxă între granițe”. ”Jos Statele Unite” și ”Fără UE” au fost și ele la mare cinste.
Inutil să spunem că paza a fost asigurată de un grup de tineri paramilitari numiți ”Garda marșului.” La final, mitingul a fost considerat un succes. Țara rămâne în continuare racordată la valorile care au consacrat-o. Elita sa conservatoare și-a păstrat privilegiile și-a pus din nou sub presiune fragilul proiect european. Partenerii americani țin în continuare la proiectul lor diplomatic din zonă, dar în premieră opoziția este din interior și nu din afară.
Altfel, liberalismul este doar o insulă într-o mare conservatoare. Din ce în ce mai puțini i se alătură, majoritatea preferând să plece. În rest e bine.
Evenimentele descrise mai sus s-au întâmplat în Polonia în week-end. Și sunt reale. Nu cred că suntem departe de varianta românească.
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!
Se va ajunge din nou la o rasa ,,ariana,,?
Domnule Striblea v am descoperit recent blogul si intru frecvent pentru ca imi plac articolele dvs . La acest articol credeti ca aveti dreptate judecandu i pe acestia cum vor ei sa traiasca in propria tara?
Eu nu cred ca-i reprezinta pe toti polonezii. Si ar mai fi ceva. Democratia nu este majoritara, ci asociativa, iar problemele nu se rezolva decat prin negociere.
Ba da asta simt polonezii asa cum simt asta si englezii spre exemplu. Iar democratia asta asociativa deranjeaza marea majoritate si sub presiune va exploda. Nemtii sunt disciplinati dar nici nu stiti cat de frustrati de aceasta situatie.