PSD a anunțat câteva măsuri în aceste zile și am să vă rog să vă uitați la ele din altă perspectivă. Anunțurile vin de la Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu și de președintele PSD, Liviu Dragnea.

Întâi, doamna Vasilescu spune că va rupe salariul minim în două părți: unul pentru bugetari și unul pentru privați. Salariul minim de la bugetari ar trebui să fie mai mare decât cel de la privat și ar trebui să ajungă la 1750 de lei. Astfel, fiecare bugetar ar trebui să câștige cel puțin atât.

În al doilea rând, sunt vizate spre mărire salariile din administrație, cu un procent de peste 50 la sută în medie. PSD propune și o mărire a punctului de pensie la 1775 de lei și o pensie minimă garantată de 640 de lei.

Și nu în ultimul rând, cel mai frumos anunț l-au primit primarii PSD cărora li s-a spus că vor beneficia de o nouă lege care să facă distincția între ”legalitate și oportunitate.” Adică, dacă vor să facă parc în câmp, sunt liberi să o facă pentru că ei decid oportunitate. Posibilitatea există și acum, dar anunțul constă în altceva: sprijinul total al partidului ca să se poată cârmui o localitate la bunul plac și fără intervenții ale DNA-ului.

Nu uitați că avem deja un PNDL în funcție și o ordonanță care dă cheltuieli la liber. Ce vor să spună toatea astea?

PSD și nu numai, puneți aici părți din PNL ALDE și PMP au devenit un partid al structurilor. Un partid al structurilor statale osificate. Acel mecanism, complex, transpartinic, ruginit și care merge teribil de greu în favoarea cetățeanului, dar care se mișcă aprig de repede la comandă de sus în jos. Iar PSD tocmai vrea să-l întărească.

Toate aceste structuri simt nevoia să se apere pentru că ei sunt apărătorii drepturilor și privilegiilor actuale. Pentru ei totul se mișcă mai repedeși mai bine. Nu pușcăria este cea care îi încurcă, ci pierderea unui set de valori și puteri.

Partidul acesta merge ca uns în toate direcțiile pe care le stăpânește, dar adevărata sa forță constă în oamenii care îi sunt datori sau care sunt dependenți de el. Toată această structură oferă de la bani până la o viață normală care poate fi accesată fără opreliștile obișnuite. Actele ies mai repede, copiii merg la școli mai bune, spitalele sunt mai bune acolo unde merg ei, oportunitățile mai mari și mai diverse.

Iar lângă ele stă dependența celor mici care pot să primească doar dând credința înapoi. Avantajul lor cel ma important este siguranța zilei de mâine și certitudinea că indiferent de situație cineva îi va ajuta. Plus amăgirea că altcineva este vinovat de starea lor.

Evident că la nivel personal, există nuanțe pentru fiecare dintre acești oameni. Dar aceasta este imaginea mare a acelui mai mare partid din România și care n-are nicio treabă cu sediul din Kiseleff 10, ci cu însăși țara prost așezată. Ca orice, nimic nu e veșnic și structura o să mai piardă din putere. Dar mai durează.

Nu ni se întâmplă doar nouă și nu e o dramă. Peste tot în lume există o clasă dominantă. Întrebarea este ce lasă ea în urmă și la nivelul binelui general. Deocamdată trăim alături de Partidul acestor Structuri Dominante