Marți s-a viralizat o știre a ProTV-ului despre drama unui tânăr căruia vecinii de bloc i-au blocat intrarea în locuință. Omul este nevoit să folosească un scau cu rotile, iar locatarii i-au distrus rampa de acces. ”În fond, este blocul nostru”, a spus unul dintre ei.

Știrea a scandalizat enorm de multă lume și pe bună dreptate. Până și eu am distribuit-o, la nervi. Doar că această știre este veche de un an. Lucrurile s-au întâmplat în octombrie anul trecut. Dar nimeni nu s-a mai uitat la dată. Ce s-a întâmplat, însă cu acești oameni, de atunci până acum?

Am stat de vorbă cu Alina Maria Neamțu de la Asociația Pro Act Suport, oamenii care au sesizat cazul și care au grijă de acești foștii copii instituționalizați, căci despre asta e vorba. Interviul de la Prima Ediție, îl auziți mai jos. Iar primul lucru pe care trebuie să-l știți este că rampa s-a făcut. Dar asta este singura veste bună.

Da, rampa s-a făcut. Dar a durat un an. Iar locatarii nu au fost de acord decât cu o rampă de aluminiu, care să poată fi demontată, ”ca să o aibă și când se mută de aici.”

Detaliul îngrozitor pe care nu-l știam de prima dată este că oamenii din bloc s-au unit să dărâme prima rampă. Și că la demolare au participat și femei. Au fost femei care au pus mâna pe târnăcoape ca să fie sigure că nu trece un om pe acolo.

Mâinile copilului cu handicap au fost vreme de un an răni și vânătăi. Nu e viață să-ți cari singur căruciorul pe scări, dacă tu nu poți merge.

Și, așa cum bănuiam, nu rampa este problema, ci chiar oamenii din apartament. Acolo locuiesc patru oameni, foști copii instituționalizați. În viața lor nu ar fi avut unde să stea după 18 ani, dacă nu ar fi fundațiile de genul Pro Act Suport să-i ajute. Dar nimeni nu vrea în bloc foști copii ai străzii. Speranța tuturor este că ”nebunii” se vor muta. Așa li se spune: ”nebunii”. Pentru că sunt altfel decât restul lumii.

Nu cred că oamenii aceștia sunt niște vecini mai răi decât restul lumii. Mai ales că locuiesc cu un supraveghetor. Sunt însă convins că-i suportăm mai bine pe vecinii nărăvași, căci știm că sunt la fel ca noi. Dacă te-ai născut însă de partea greșită a societății, mai nimic nu o să-i convingă pe semenii noștri să-ți dea voie să te integrezi.

”E blocul nostru, până la urmă,” așa că trebuie să pleci. Sau, dacă ai un handicap, să mergi pe mâini pe coate până când reușești, E și acesta un semn al societății noastre care știe să ceară de la alții și să inventeze rapid dușmani. Uitați-vă, mai degrabă, spre interior.