Cred că ați avut fix aceleași senzații ca și mine. Întâi de neînțelegere și acceptare și apoi de îngrijorare în momentul în care l-ați văzut că se uită cu minutele pe youtube la filme din Minecraft. Și ascultând și râzând ce povestesc niște tipi, în engleză, ca și cum s-ar uita la un desen animat. ”La ce te uiți, Vladimir?” ”La ce au făcut ăștia în lumea lor.” Apoi, pasul următor: ”vrei să-ți arăt lumea mea?
”Aici este un habitat aerian. L-am făcut să semene cu un satelit. Aici este și un air-lock. Țin presiunea constantă”. ”Și acesta roșu pe jos ce este? Sânge?”. ”Aaaaaa, nu! Acesta este red stone dust. Se folosește la conectarea dispozitivelor electrice.” Câțiva pași mai încolo sunt ”un reactor nuclear și un switcher cu care îl închizi și deschizi.”
Și ar mai fi ”mobii” cu care te lupți, ”lumile” pe care le construiești și ”seeds”-urile care dau lumilor anumiți ”factori”. ”Cu seed-ul Castle, să zicem, ai multă piatră în lume.”
Pentru cei care nu sunt deloc familiari cu jocul, el este o lume lego nesfârșită. Un decor făcut din pătrate în care găsești resurse, animale și, eventual, ceva dușmani. Nu există un scop al jocului. Poți să te plimbi prin el cât vrei sau poți construi ce-ți trece prin cap. Pe măsură ce stai în el, lucrurile devin din ce în ce mai complicate și resursele la dispoziție mult mai atractive. În fapt, un copil poate construi o lume incredibilă, dar pentru unul care nu știe despre ce este vorba, tot ca o plimbare inutilă o să arate. Important de știut: jocul nu se termină niciodată
Dacă joci online, poți să dai și bătălii, să ataci lumile altora sau le poți apăra pe ale tale. Desigur, există niște chestiuni aparent de netrecut pentru mine, legate de servere. Dar, ca să fie mai simplu, eu nu-i dau voie lui Vladimir online.
Înapoi însă la părinții cu copii pierduți în Minecraft. Cred că ați remarcat că dacă le lăsați tableta pot juca o zi întreagă. Iar dacă le o luați devin agitați, mai mult sau mai puțin irascibili și spun tot timpul că se plictisesc. Lumea reală nu este deloc la nivelul celei virtuale. În Minecraft, apeși un buton și primești un răspuns imediat și nelimitat ca imaginație. Nicicum nu se poate întâmpla asta în lumea noastră.
Să fim mai îngrijorați decât în cazul altor jocuri? Ei, bine, asta este o dezbatere mondială. În mod clar, are efectele unui joc de computer, mai ales dacă nu limitezi timpul la tabletă. Toată lumea este de acord cu asta.
Unii consideră însă că jocul este cât se poate de util. Unele școli din Danemarca îl predau la ore pentru că stimulează creativitatea copiilor și capacitatea lor de a construi sisteme funcționabile.
În alte cazuri, jocul a fost folosit pentru a-i ajuta pe copii cu anumite forme de autism să socializeze. Rezultatele au fost văzute apoi în viața reală. Copii care nu aveau decât un contat limitat cu lumea au început să socializeze.
Ceea ce este sigur că le face rău este jucatul în modul multiplayer, atunci când lumile la care ai muncit din greu sunt distruse de hoarde bine organizate.
În alte țări, psihologii specializați în copii s-au aplecat asupra acestei probleme, dar oscilează dacă este vorba de o dependență ”bună” sau una complet nesănătoasă.
Ce este clar pentru toată lumea este că factorul care dă această dependență este necunoscut. Căci Minecraft nu te răsplătește în mod vădit. Nu are un final, nu vei învinge pe nimeni, nu împuști mai deloc și nici măcar nu este un quiz căruia să-i dai de capăt. Recompensa trebuie să fie undeva printre barierele și limitele pe care le depășești în mintea ta.
Și mă gândesc eu, probabil că nu este nimeni să le pună vreo interdicție înăuntrul acelei lumi. M-am tot gândit dacă trebuie să intervin sau nu. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost să limitez timpul pe care-l petrece. Și nici nu-i cumpăr diverse lucruri pe care Minecraft le vinde, cu o excepție: cărțile cu instrucțiuni care au apărut în ultima vreme. Am făcut și câte o plimbare ca să mă asigur că lumile îi sunt în regulă și acum aștept să-i treacă de la sine. Nu știu de ce am încredere că asta se va întâmpla. Ia, întrebați voi în jur de Sandbox!
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!
Din experienta, va spun ca ii va „trece”. Nu de tot, dar la un moment dat va petrece din ce in ce mai putin timp. Iar urmaritul filmuletelor pe youtube a avut, in cazul nostru, mai multe beneficii decat dezavantaje. De exemplu, Vlad vorbeste la 11 ani fluent in limba engleza si are un vocabular cu care ne-a luat si pe noi prin surprindere. Dezavantajul major e intr-adevar la jocul online, cand altii le distrug „lumea” pe care au construit-o, insa si pe asta a ajuns la un moment dat sa-l transforme in avantaj: sa o ia ca Manole de la capat si sa faca ceva si mai frumos si mai complex. Si fara sa o sacrifice pe sora lui, Ana :).
am un baiat de 6 ani jumatate si de vreo 2 luni a descoperit minecraft.urmareste filmuletele pe youtube si joaca foarte pasionat pe tableta,la fel ca tine nu il las online si i-am restrictionat putin programul de joaca.una peste alta nu sant ingrijorat ca va deveni dependent de acest joc,este foarte activ si in secunda in care ii spun sa iesim in parc la un fotbal arunca tableta si e la usa:)
Si al meu fecior la fel de „dependent” de minecraft este. Eu zic ca e o joaca la fel ca oricare alta doar ca e virtuala. implica aceeasi imaginatie, creatie, joc de rol ca o simulare de lupta cu soldatei, lego etc
Din pacate astia mici nu mai au libertatea de care ne-am bucurat noi, „trupe” de copii de toate varstele, adunati in fata blocului sau pe la bunici, in rest sunt la fel de copii cum am fost si noi.
FOARTE ADEVARAT, EU L-AM BATUT PE VLADUTZ DIN CAUZA MAINCRAFTULUI
1.exista moduri în care poți baga arme
2.nu înțeleg ce aveți cu modul multiplayer
3.in minecraft nu poți distruge alte creați ale altor persoane.(nu sunt obsedat de Minecraft și nici nu voi fi) 😂
Serios? Suntem acum in 2019, daca si anul acesta exista parinti de genul, care nu își lasa copii in mediul online, mai ales pe un joc ca Minecraft, eu cred ca parintii sunt cei care trebuie sa consulte un pshiholog, nu copii.
Ma oftic ca exista parinti de genul care inca incearca ei sa se bage in lumea online a copiilor, nu o inteleg nici pic, dar tot trebuie sa se bage doar pentru a strica experienta copilului, nelasandu-l sa faca anumite chestii, chestii fara de care jocul nu are farmec 100%.Nu e ca si cum in minecraft copilul o sa vada oameni care se omoara intre ei si lucruri pentru adulti, si etc, lasati copilul sa se joace ce vrea, daca e prea violent, si aici nu ma refer cand da cu sabia de lemn intr-o vaca din Minecraft, aici ma refer la violenta adevarata, si nu am sa dau exemple pentru ca eu cred ca stiti ce inseamna violenta adevarata intr-un joc video, sau inafara de jocurile,, violente”, ar mai fi jocurile horror, dar, si aici avem un DAR mare si gras, deoarece exista jocuri care se numesc horror doar din cauza atmosferei, lipsa luminii, si a povestii cum este Layers Of Fear, care sunt ok pentru un copil de 12 ani, daca doreste, logic, si mai sunt jocurile cu adevarat horror, in care exista tot felul de parti omenesti aruncate peste toti si oameni in ipostaze nu tocmai prielnice unui copil mai mic de varsta, cum ar fi seria Outlast, eu de exemplu, la 16 ani, nu ma joc jocuri horror doar fiindca nu imi plac.
Asa ca nu trebuie sa va mai bagati nasul in orice joaca copilul, si aici nu spun sa nu va uitati la ce face el pe calculator, asta e ok, dar sa nu il atentionati sau mai rau sa il certati daca vi se pare ceva,, suspect” sau doar nu va place dumneavoastra, si daca se intampla sa joace un exemplu de joc dat mai sus, sau in acel gen, nu sariti imediat cu gura pe el de parca ar fi omorat pe cineva, credeti-ma, am patit de foarte multe ori si acum mentalitatea mea s-a schimbat drastic, si nu in sensul bun, de asta va spun asta, sa nu ajunga si copilul dumneavoastra la fel.
Dar da, cam atat am avut de zis, stiu, sunt doar un copil, dar am incercat sa va dau un sfat, poate nici nu imi veti citi mesajul, dar daca o faceti, in primul rand, Sarut-mâna, in al doilea rand, macar incercati sa faceti ce v-am zis mai sus.
O părere pertinentă. Respect!
Si suntem in 2020, i-a trecut? Al meu abia acum a inceput sa fie pasionat de Minecraft si da, e din ce in ce mai fascinat de acest joc si vrea mereu sa ne arate ce a mai creat si urmareste vloggeri pe youtube sa vada ce au mai facut ei in Minecraft.
eu cred ca nu e rau ca un copil sa aiba independenta lui dar educatia nu trebuie facuta in mediul on line fara participarea parintilor.Problemele apar cind parinti sunt depasiti sau nu le pasa si copilul treieste in lumea virtuala pe care o creeaza si nu face fata realitati.Un copil are nevoie indrumare , iar dependenta chiar si de acest joc atit de laudat este tot dependenta.
copilul meu a renuntat dupa o zi de joc, a spus ca el nu poate sa omoare animale fara rost…si asa si este, un joc in care trebyie sa omori aninale doar pentru ca iti stau in drumul a ceea ce vrei sa construiesti, nu are logica, este violent.