Cu ceva timp în urmă, chiar la debutul petiției pentru arestarea violatorilor, am scris un text în care am explicat rece ce s-a întâmplat de judecătorii de la Vaslui au hotărât trimiterea în arest la domiciliu a celor 7 violatori. ”O decizie aproape unică”, îmi va spune la un moment dat un avocat. Pentru că la viol, nimeni nu mai iese din arest preventiv .
Am bănuit atunci că a existat o înțelegere între procurori și judecători, care au vrut să forțeze astfel recunoașterea vinovăției și de către cei patru care nu o făcuseră. ”E o practică pe care o mai folosesc”, îmi va spune un alt avocat. Între timp am confirmat din două surse apropiate anchetei această înțelegere. Ce rămâne de neexplicat este decizia judecătorilor de Tribunal, care au dispus trimiterea în arest la domiciliu și a celor care nu recunoscuseră. Ca să închid această idee, voi spune că, după ancheta CSM, aceste practici trebuie mai bine reglementate.
Textul la care fac referire mi-a adus o mulțime de injurii, urări de bine sau de viol, după caz și a fost interpretat ca o apărarea infractorilor, ceea ce n-a fost o secundă. Eu, însă, mi-am ținut promisiunea publică și la termenul de judecată de pe 14 august am fost la Vaslui. Eu și colegii mei reporteri, care au muncit din greu la acest caz. Și spre bucuria mea alături au fost câteva sute de oameni din Vaslui. Oameni simpli, cu bun simț, inimoși și sătui să fie învățați ce este respectul de către ”vitejii” de Facebook și blog. Oamenii au făcut ce știu ei mai bine în astfel de situații: au fluierat, au huiduit și le-au urat multă pușcărie celor violatori.
Ba, mai mult, niște băbuțe cu broboadă în cap, fix alea de care râdeți voi tot timpul pe net, i-au gonit cu vorba și aproape cu palmele pe nesimțiții care credeau că-și apară cumva prietenii violatori. Oamenii ăștia simpli, cărora FB-ul nu le dictează viața, au stat acolo cu ceasurile și-au apărat cum au știut și cum au putut demnitatea orașului lor. Și a vieții lor despre care prea mulți le-au spus că e una mizerabilă.
Știți cine nu a fost acolo? Vitejii de pe Facebook și forumuri care știu să dea lecții de la un click distanță, jurnaliștii-analiști care le știu pe toate din studio, niciunul din campionii care a anunțat că va rupe capul violatorilor, nicio vedetă tv care s-a hrănit temeinic din întâmplarea asta și mai ales niciunul dintre cei care m-a învățat că județul meu este o mizerie.
Solidaritatea și morala sunt ușoare din fotoliu. La urmă, toți oamenii aceștia simpli din Vaslui, jigniți și loviți, laolaltă cu familia care are atât de suferit, ei toți, tot singuri și-au dus greul. Știu cât a contat campania aceasta pentru acest proces. Ce nu s-a judecat în opt luni, s-a rezolvat acum într-un termen. Și le mulțumesc celor care au fost activi și au scris în presă și pe bloguri. Dar aș vrea mereu să știe că există o linie între a susține o cauză și a da lecții.
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!
salut, articolul tau exprima in cuvinte o mica parte din frustrarea care am simtit-o cand, la 4 dimineata am plecat SINGUR din bucuresti spre vaslui dupa ce in prealabil se anuntasera cateva sute de participanti care ar fi vrut sa ma insoteasca…. Se pare ca am esuat lamentabil in a mobiliza lumea pentru o cauza d ebun simt pana la urma….. Respect tie!
am vazut ca au fost multi vasluieni si cred ca multa lume a inteles ca a fost nedreapta generalizarea, fie aceasta si ab irato. eu,una, am fost impresionata de „babutele cu broboada”; dezamagita ca au lipsit motociclistii de pe facebook, dar uite totusi ca a fost initiatorul; cat despre vedete, analisti,politicieni, comitete si comitii…nimic nou in cinismul lor.
respect oamenilor care au ramas acolo,ore in sir,cred ca a fost o mare consolare pentru cei implicati ,iar agresorii si sustinatorii, desi bravau, au simtit ce inseamna mania publica