De dimineață a apărut știrea asta. În ultimii 20 de ani, numărul de copii din România a scăzut cu 3 milioane. E o cifră devastatoare pentru orice țară civilizată. Ar trebui să fie principalul subiect al tuturor jurnalelor de azi. Nu-i puțin lucru să vezi că nația îți piere. La chestia asta am contribuit și eu. Sunt singur la părinți și noi nu avem decât un singur copil. Iar gânduri să mai facem unul foarte puține. De ce?

Pentru că ani de zile ne-am gândit mai mult la ce avem de făcut la noi la muncă. Și ne-am gândit cum să reușim mai bine la muncă decât acasă. Pentru că nu mai vrei să pierzi doi ani de la muncă.

Pentru că Vladimir a apărut la peste 30 de ani și e deja o vârstă la care te gândești de două ori dacă mai vrei unul. Cu cât te apropii de 40 te gândești și până la ce vârstă poți să-l sprijini. Ce mai poți tu să-i dai când el va avea maximă nevoie de tine, iar tu ești la pensie. Există vârste potrivite pentru fiecare lucru. Și cât te întrebi dacă mai ai vârsta potrivită, renunți.

Pentru că ți-e comod așa. Nu vrei să o iei de la capăt cu spitalele din România, cu febrele de la șase luni, cu sperieturile care parcă nu se mai termină.

Și, particularitate, Alina are patru frați. Ea e cea mai mare. Ultimii doi au crescut mult și sub mâna ei. Așa că uneori i se pare că a avut trei până acum.

Nu înseamnă că nu vrei. Înseamnă că te gândești atât de mult, până trece vremea potrivită. Cred că și alții din generația noastră gândesc la fel. Rezultatul o să-l vedem la pensie, care va fi mică și probabil plătită din când în când.

Și ar mai fi ceva. Nici nu m-a bătut nimeni la cap câtă vreme eram foarte tânăr. Nu am fost bombardat nici cu informații, nici cu campanii care să atragă atenția. Și nici un guvern nu a creat nicio facilitate nimănui. Sau, ca să fiu exact, nimeni nu s-a uitat la clasa de mijloc. Pe mine nu mă interesează alocația. Dar m-ar fi interesat să am deduceri la impozit pentru școală particulară, medic privat, asigurări private.Și unele pe care să le  simt. Să simt că statul ia parte consistent la creșterea copilului. Altminteri o campanie deșteaptă ar fi putut face oricine la câți bani s-au tocat în România. Iată un exemplu.