Am aflat că în ultima vreme ne-am luat țara înapoi. Vă propun acum să facem și curat. Că la idei foarte mari și revoluții ne pricepem. Dar când vine vremea să punem mâna pe o lopată, pare că dăm înapoi. Că munca fizică e pentru tractoare și săraci. Și nici măcar pentru ei. Căci în țara asta, după cum mi-a demonstrat  dreapta gânditoare, săracii nu vor să muncească și așteaptă totul de la stat.

Toata treaba e că orașul ăsta vibrant, nemulțumit mereu de ce i se întâmplă, a stat 24 de ore acoperit de apă și zăpădă într-o fleoșcăială perfectă. Nici statul și nici cetățenii nu au pus mâna pe vreun instrument care să curețe un pic drumurile. Au făcut-o doar capitaliștii cei răi din corporații și magazine. Și dintr-un motiv simplu: ei pot fi amendați cel mai ușor. Când vine vorba de asociații și de locatari sau de primărie, nu o să găsești pe nimeni dând din coate. Mă refer acum la sectoarelele 3 și 6 pe unde m-am preumblat ieri. La Negoiță am și filmat câte ceva, că totuși eram pe cel mai mare bulevard al Capitalei. E bine, totuși, că sunt pergole.

Cu ceva ani în urmă am stat într-o casă veche cu multe apartamente. Când a dat iarna rău am ieșit și am încercat să curăț trotuarul din față. Recunosc și de frica unor amenzi. Vecinii mei m-au admirat, fiecare, fără a pune mâna pe lopată. Mai mult, unul m-a bătut pe umăr și mi-a zis: ”dar ce ai vecine, te-ai băgat la primărie?”. Pe atunci nu aveam Facebook,  să schimbăm idei înalte. Acum mă gândesc că e mare noroc că pe Facebook nu ninge că se ducea dracului revoluția de la alegeri.

Apropo, am fost la țară în week-end. Sat cu asistați, venituri minime garantate și unde lumea nu prea se înghesuie să facă treabă pe 10 milioane. Ce să vezi, leneșii ăștia au dat cu nisip tot drumul, că nu venise nimeni de la primărie să-l curețe. Niște neadaptați.